Frământări pe piața zahărului după ce Tereos a anunțat că va închide fabrica Luduș. 350 de fermieri rămân fără contract și 150 de oameni fără loc de muncă

Tereos, cel mai mare producător de zahăr din Franța și numărul trei pe plan european, a decis recent să închidă unitatea de producție pe care o deține la Luduș, lăsând liberi de contract aproximativ 350 de fermieri români care se pregăteau anul acesta să livreze sfeclă către procesator. Tereos prelua sfecla de pe o suprafață de 7.000 de hectare din cele 20-24.000 cât se cultivă anual în România. Exitul francezilor înseamnă că producția locală se rezumă la o singură fabrică ce procesează sfeclă de zahăr - fabrica Roman a austriecilor de la Agrana.
Alina Stanciu - Dum, 16 ian. 2022, 14:35
Frământări pe piața zahărului după ce Tereos a anunțat că va închide fabrica Luduș. 350 de fermieri rămân fără contract și 150 de oameni fără loc de muncă

În data de 18 ianuarie, producătorul francez din industria zahărului Tereos va decide soarta fabricii de zahăr de la Luduș, pe care a achiziționat-o în 2012 de la Franco Roumanie de Sucrerie, subsidiară a grupului francez Sucreries du Marquenterre Group. Producătorul și-a anunțat deja, din 6 ianuarie, cei aproximativ 150 de angajați și cei aproximativ 300-350 de fermieri cu care era în relație contractuală pentru preluarea de sfeclă de zahăr că nu se vor semna noi cntracte pentru producția din 2022.

Din datele Tereos, fabrica de zahăr din Luduș are o capacitate de producție de aproximativ 500 de tone pe zi de zahăr alb, iar unitatea de rafinare a zahărului brut, care a fost construită în 2014, oferă o capacitate de producție suplimentară de 514 tone pe zi. În total, din datele asociațiilor profesionale, fabrica Luduș produce în jur de 63-65.000 de tone anual, din care 85-90% din sfeclă de zahăr iar restul din zahăr brut adus din import. Compania lucra cu 300-350 de fermieri locali care produceau pe o suprafață totală de 7.000 de hectare.

În 2012, la preluarea unității, fabrica producea 34.000 tone de zahăr pe an şi era aprovizionată de 500 de agricultori, ale căror culturi de sfeclă de zahăr se întind pe 5.000 hectare, potrivit unui comunicat transmis atunci Tereos.

„Fermierii sunt nemulțumiți pentru că această cultură de sfeclă de zahăr se pregătește cu un an în urmă, din august-septembrie, iar ei au fost anunțați de abia acum. În plus, mulți au investit deja în mașini de recoltat, care sunt foarte scumpe. Totodată au avut cheltuieli cu îngrășămintele. Sunt în jur de 300-350 de fermieri din Mureș, Cluj și Alba arondați fabricii Luduș, iar suprafața exploatată de ei este de 6-7000 de hectare. În momentul de față, aceștia, vrând-nevrând, vor cultiva porumb, sfecla de zahăr fiind o cultură de rotație  ( este cultivată o dată la patru ani, alternativ cu porumb sau alte culturi tehnice precum soia n.red). Dar este foarte rău pentru culturile viitoare”, a declarat pentru Economica Mihai Dimitriu, director executiv Federația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România.

„Fermierii rămân fără un venit sigur- existau contracte ferme pe cantități exacte și prețuri cunoscute încă de la început. Fabrica era obligată să cumpere toate cantitățile, chiar dacă producția era mai mare. În plus, subvenția este importantă, de aproximativ 850 de euro pe hecar anul trecut”, a declarat și Gheorghe Bejan, directorul exe­cutiv al Patronatului Zahărului din Ro­mâ­nia.

Ce se va întâmpla cu unitatea Luduș. 3 scenarii

În momentul de față există trei scenarii cu privire la viitorul fabricii de zahăr Luduș. Există varianta vânzării, opțiune pe care Tereos a luat-o deja în calcul astfel că în vara anului trecut a intrat în negocieri cu companii din Croația și Serbia, dar lucrurile nu s-au concretizat. Producătorul ar fi cerut 250 de milioane de euro pe unitatea din România.

Din informațiile Economica, neconfirmate oficial, ar exista interes și din partea unor structuri asociative regionale pentru preluarea acestei fabrici, dar nu au început însă negocieri.  Cea mai puternică structură asociativă din regiune este Agro Transilvania Cluster care ar avea și experiența unei preluări de acest tip. În 2014, AgroTransilvania Cluster și  Cooperativa Agricolă Someș Arieș au semnat cu producătrul de lactate FrieslandCampina un acord prin care s-a putut relua producția în unitatea de la Țaga a Brânzei de Năsal, sub brandul Napolact, dar și a altor tipuri de brânzeturi, sub brandurile proprii ale AgroTransilvania Cluster. Fabrica de brânză și grota de la Țaga, precum și brandul Năsal, au fost cedate temporar spre exploatare Fabricii de Brânzeturi Transilvania.

Conform unui alt șcenariu, fabrica ar urma să fie folosită ca hub logistic și centru de ambalare. Compania ar urma să importe zahăr din regiune spre a-l redistribui local și nu numai.  Nu în ultimul rând, ar exista și o variantă mixtă- în care o parte din spațiu să fie folosit pentru logistică , dar compania să producă în continuare exclusiv din zahăr brut importat.

Pe lângă unitatea din România, Tereos mai are unități de producție în Franța, Cehia, Spania. De asemenea, în Marea Britanie are două unități de ambalare.

„Tereos a reautorizat fabrica de zahăr pentru a procesa zahăr brut. În ultimii ani procesau  85-90% din sfeclă, iar restul din zahăr brut care vine exclusiv din import”, a mai explicat pentru Economica Dimitriu.

„Eu nu cred că vor da fabrica cuiva. Și-ar face singuri concurență. Este posibil să păstreze fabrica pentru depozitare și ambalare. Poate chiar, anul acesta să o închirieze cuiva. Cert este că renunță la contractele cu cultivatorii de sfeclă”, crede Bejan.

Povestea unui viitor exit

În ceea ce privește motivele pentru care francezii de la Tereos vor să plece din România, explicațiile pot fi găsite atât în rezultatele financiare cât și în declarațiile recente ale managementului.

În 2020, , subsidiara lo­­­cală a gigantului francez a raportat o cifră de afaceri de aproximativ 158,8 milioane lei (circa 33 milioane de euro), în scădere cu 12% faţă de anul anterior. De asemenea, compania şi-a redus anul trecut pierderea la 25,6 milioane de lei (5,3 milioane euro), de la un rezultat negativ de 27,8 milioane de lei (5,8 milioane de euro) înregistrat în 2019, conform datelor Ministerului de Fnanțe.

Din datele companiei, în anul financiar ce s-a terminat la 31 martie 2021, divizia Sugar & Renewables Europe din care fac parte unitățile din România, Franța, Cehia, Spania și UK a avut venituri de 1 704,9 milioane de euro. În Europa,  compania a procesat un volum total de sfeclă de zahăr de aproximativ 15,7 milioane de tone (excluzând asocierile în participație). În aceeași perioadă, se estimează că 75% din sfecla de zahăr a fost prelucrată pentru producția de zahăr, în timp ce 25% a fost prelucrată pentru producția de alcool și etanol.

În ceea ce privește rezultatele din primele șase luni ale anului trecut, încheiate la 30 septembrie 2021, Sugar & Renewables Europe a vândut aproximativ 1,08 milioane de tone de zahăr, toate fiind vândute în Europa.

„Tereos se află în proces de consultare cu organismele reprezentative ale angajaților săi în vederea prezentării proiectului ce vizeaază o posibilă închidere a activităților sale din domeniul zahărului din România, în contextul unor perspective pesimiste. De la achiziția sa de către Tereos în 2013, fabrica de zahăr Ludus din România s-a confruntat cu dificultăți, în principal din cauza reducerii constante a suprafețelor de sfeclă de zahăr, în ciuda mai multor acțiuni de atenuare, și a acumulat pierderi substanțiale”, se precizează într-un anunț oficial al companiei.

De asemenea, potrivit sursei citate, operațiunile companiei sunt afectate de fluctuațiile sezoniere, în special în ceea ce privește operațiunile noastre cu zahăr din Europa și Brazilia. În Europa, sfecla de zahăr este semănată între sfârșitul lunii martie și mijlocul lunii aprilie, iar zahărul este produs între septembrie și ianuarie. „Din cauza caracterului sezonier al producției europene de zahăr și a cheltuielilor aferente, ne confruntăm cu nevoi mai mari de lichidități în luna ianuarie a fiecărui an, într-un moment în care stocurile se află la cel mai înalt nivel după încheierea sezonului de recoltă. Datoria netă tinde să scadă din ianuarie până la sfârșitul lunii septembrie, datorită intrărilor noastre de venituri care, în schimb, sunt, în general, stabile pe tot parcursul anului. Având în vedere caracterul sezonier al activităților noastre în domeniul zahărului, suntem supuși unor fluctuații în ceea ce privește nivelul împrumuturilor noastre”, mai explică producătorul care producea în România

Eu nu cred că decizia lor are legătură cu România. Au pierderi și trebuie să inchidă ceva. Însă, în România există următoarele probleme. Noi avem fabrici de aproximativ 4.000 de tone de sfecle tăiate pe zi, în restul Europei, fabricile sunt de 10-15.000 de tone pe zi. În plus, randamentul la cultura sfeclei de zahăr este de aproximativ 50 de tone la hectar, în timp ce media în UE este de 70 de tone la hectar. Astfel, în România avem randamente mai mici și la producție și la procesare”, conchide Bejan.

Mai rămâne o singură fabrică de zahăr din sfeclă în România. Avem deja deficit de 340.000 de tone

Exitul de pe piața locală și închiderea fabricii de la Luduș înseamnă că România va mai avea o singură fabrică de procesare a sfeclei de zahăr – Agrana Roman. Austriecii dețin și o a doua uniate în România, la Buzău, dar acolo se rafinează doar zahăr brut. Mai există, de asemenea, fabrica de Zahăr Bod din Brașov, aflată însă în faliment. Ce înseamn acest lucru? O și mai mare dependență de import.

” Mai rămâne o singură fabrică care procesează sfeclă. România consumă 500.000 de tone de zahăr pe an, din care 120-170.000 se produc din sfeclă, 50-100.000 de tone sunt importuri de zahăr alb sau dulciuri confecționate. Restul de zahăr se face din zahăr brut. Anul trecut, Luduș a produs aproximativ 63-65.000 de tone. Cu importurile de zaharoase nu ai ce face, dar este strategic să ai propria producție de zahăr. Aproximativ 60% din consum merge în industria aliemntară pentru că zahărul este un foarte bun conservant, care menține inclusiv culoarea și textura produselor, ceea ce nu se întâmplă în cazul altor îndulcitori. De asemenea, sfecla este o cultură de rotație foarte bună. SE cultivă alternativ cu porumbul și alte plante tehnice , precum soia”, a mai explicat pentru Economica Bejan.

Din datele INS, România a importat în primele zece luni ale anului trecut 366,4 mii de tone de zahar din trestie sau din sfeclă și zaharoza chimic pură în valoare de 150,7 milioane de euro și a exportat doaar 25,1 mii de tone în valoare de 11,8 milioane de euro. Am avut astfel, un deficit de zahăr de  341,3 mii de tone.

De asemenea, în 2020, am importat 345,8 mii tone și am exportat 53.000 de tone, ceea ce înseamnă că în primele zece luni ale anului trecut am importat mai mult decât tot anul 2020.

Te-ar mai putea interesa și
Ministrul Economiei: Discutăm cu companiile relocarea în România din Ucraina şi alte zone
Ministrul Economiei: Discutăm cu companiile relocarea în România din Ucraina şi alte zone
Autorităţile discută cu companiile şi se fac paşi importanţi pentru a facilita relocările în România, fie din zona de conflict din Ucraina, fie din alte zone, precum Asia, se arată într-un......
ING Bank România face trecerea către cardurile din plastic reciclat
ING Bank România face trecerea către cardurile din plastic reciclat
ING Bank va începe tranziţia portofoliului de carduri către o alternativă sustenabilă şi prietenoasă cu mediul, din ...
Romcarbon – profitul net a crescut de trei ori şi jumătate, până la 1,05 milioane lei, în primul trimestru
Romcarbon – profitul net a crescut de trei ori şi jumătate, până la 1,05 milioane lei, în primul trimestru
Romcarbon a înregistrat un profit net de 1,05 milioane lei în primul trimestru, în creştere cu 255% comparativ cu cel ...
Centrul Vechi din Bucureşti a intrat în reparaţii. Primăria Capitalei spune că până la jumătatea lunii iunie va repara străzile
Centrul Vechi din Bucureşti a intrat în reparaţii. Primăria Capitalei spune că până la jumătatea lunii iunie va repara ...
Viceprimarul Capitalei Stelian Bujduveanu anunţă începerea lucrărilor în Centrul Istoric, precum şi faptul că până ...