România a ratat şansa de a avea taxe mai mici

Comisia de Buget Finanţe din cadrul Parlamentului României a propus Plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectelor de lege ce vizează reducerea TVA la 19% şi scăderea contribuţiilor CAS plătite de angajatori. Proiectul a fost iniţiat de senatorii PSD
Alina Stanciu - mar, 25 sept. 2012, 12:27
România a ratat şansa de a avea taxe mai mici

Comisia de Buget Finanţe a propus Plenului Camerei Deputaţilor respingerea a două propuneri legislative care ar fi redus povara fiscală asupra salariaţilor şi a companiilor. Este vorba de reducerea TVA la 19% precum şi despre diminuarea CAS. Ambele iniţiative au fost respinse pe motiv că nu respectă Legea responsabilităţii Fiscal-bugetare, conform căreia în cazul în care se fac propuneri legislative care conduc la diminuarea veniturilor bugetare, trebuie să se elaboreze şi o fişă financiară cu propuneri de compensare a impactului financiar respectiv.

 

Proiectul de act normativ pentru reducerea TVA de la 24% la 19% nu a fost susţinutde guvern, iar Comisia Juridică a decis cu unanimitate de voturi avizarea negativă, pe motiv că sunt încălcate prevederi din Constituţie referitoare la sursa de finanţare.

 

De asemenea, în luna iunie, propunerea legislativă a fost respinsă în Senat, în calitate de primă cameră sesizată. Proiectul a primit însă aviz favorabil de la Comisia pentru Sănătate. În acest caz, Camera Deputaţilor este cameră decizională. 

 

Potrivit iniţiatorilor, reducerea TVA este o măsură „mai mult decât necesară, întrucât veniturile pupulaţiei sunt tot mai mici, iar preţurile tot mai mari”. Proiectul de act normativ privind TVA a fost iniţiat de independenţii Mircia Giurgiu şi Tudor Ciuhodaru şi de PDL-iştii Arion Viorel şi Petru Movilă.

 

Comisia de Buget Finanţe a propus Plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative pentru modificarea Codului Fiscal, în sensul reducerii cotelor de CAS pentru angajator cu 5%. În cazul în care proiectul ar fi aprobat în această variantă, CAS va fi de 26,3% pentru condiţii normale de muncă, din care 10,5% contribuţia individuală şi 15,8% contribuţia datorată de angajator;31,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 10,5% contribuţia individuală şi 20,8% contribuţia angajatorului şi 36,3% pentru condiţii speciale de muncă, din care 10,5% contribuţia  individuală şi 25,8% contribuţia angajatorului.

 

Membrii Comisiei au motivat decizia prin faptul că iniţiatorii proiectului nu au oferit propuneri de compensare a impactului financiar pe care reducerea CAS o are asupra bugetului de stat.

 

De asemenea, în urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru politică economică au susţinut, având la bază şi punctul de vedere al Guvernului care nu susţina adoptarea acestei iniţiative , că „propunerea legislativă nu se justifică întrucât implicaţiile financiare generate de iniţiativa legislativă prin aplicarea acesteia ar avea un impact negativ asupra veniturilor bugetului general consolidat”, potrivit raportului de motivare.

În expunerea de motive a proiectului se menţionează că reducerea CAS va reduce veniturile bugetare cu 1,8 miliarde de lei anual, mult mai puţin decâtv dacă Guvernul optează pentru varianta majorărilor salariale. Mai precis, potrivit calculelor celor 27 de senatori PSD şi ai deputatul PSD Itu Cornel,iniţiatorii proiectului de act normativ, majorarea salariilor cu 15% şi indexarea pensiilor cu rata inflaţiei,ar duce la creşterea cheltuielilor bugetare cu 6 miliarde de lei anual. „Practic, presiunea pe deficitul bugetar ar fi mai mică dacă Guvernul ar opta pentru diminuarea CAS”, se menţionează în expunerea de motive.

 

Iniţiatorii proiectului vorbesc şi de o „scădere a indicelui de eficienţă a colectării contribuţiilor sociale. Aceasta în contextul în care veniturile bugetare din încasarea CAS au fost în 2009 de 9,6% din PIB, mult sub nivelul din Cehia (15,4% din PIB), Estonia (13,1% din PIB) şi Polonia (11,3% din PIB) deşi ratele legale de contribuţii erau relativ similare sau semnificativ mai mici decât în România. De altfel, la nivelul statelor din Europa Centrală şi de Est, ţara noastră ocupa în 2009 ultimul loc în ceea ce priveşte eficienţa colectării CAS.

 

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru Muncă şi Protecţie Socială şi Comisia Juridică. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă în şedinţa din 25 iunie 2012, dar în acest caz Camera Deputaţilor este cameră decizională.Iniţiativa legislativă a fost depusă în Parlament în aprilie anul acesta.

Te-ar mai putea interesa și
Danezii de la JD Agro Cocora, care dețin una dintre cele mai mari exploatații agricole din România, au revenit pe profit
Danezii de la JD Agro Cocora, care dețin una dintre cele mai mari exploatații agricole din România, au revenit pe profit
Grupul JD Agro Cocora, unul dintre cei mai mari producători agricoli din România, deţinut de investitori danezi prin Romania Farm Invest A/S, a raportat pentru 2025 afaceri de 119,6 milioane de......
Românii evită educația și informarea. Ce arată datele oficiale despre cum folosim internetul
Românii evită educația și informarea. Ce arată datele oficiale despre cum folosim internetul
Românii folosesc internetul într-un mod diferit față de restul europenilor: petrec mai mult timp pe rețelele sociale ...
Volkswagen a prezentat ID.3 Neo cu interior regândit și autonomie de până la 630 km
Volkswagen a prezentat ID.3 Neo cu interior regândit și autonomie de până la 630 km
Noul Volkswagen ID.3 Neo are trei versiuni de motorizare, asociate cu trei baterii, o autonomie maximă de 630 km și un ...
EXCLUSIV Primul tren nou Alstom operat de un privat a fost asigurat pe o sumă uriașă. Cine plătește în caz de accident și cât îl costă pe operatorul feroviar
EXCLUSIV Primul tren nou Alstom operat de un privat a fost asigurat pe o sumă uriașă. Cine plătește în caz de accident ...
Primul tren Alstom operat de o o firmă privată din România a fost asigurat pe o sumă uriașă. Polița a fost intermediată ...