România a semnat Tratatul de guvernanţă fiscală. Cum ne afectează

Un număr de 25 state ale Uniunii Europene (UE), inclusiv România, dar fără Marea Britanie şi Cehia, au semnat, vineri, pactul fiscal european, care prevede în principal reglementări fiscale pentru echilibrarea bugetelor şi coordonarea politicii economice la nivel european. Documentul, a cărui formă finală a fost convenită la Consiliul European informal din 30 ianuarie, stabileşte ca limită a deficitului bugetar structural pragul de 0,5%.
Economica.net - vin, 02 mart. 2012, 08:48
România a semnat Tratatul de guvernanţă fiscală. Cum ne afectează

Liderii din 25 de state membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, reuniţi în cadrul Consiliului European de Primăvară, au semnat vineri dimineaţă, la Bruxelles, Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare.

Din partea României, documentul a fost semnat de preşedintele Traian Băsescu.

În cazul în care nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% din PIB şi nu există riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice, acest deficit structural poate să ajungă la circa 1% din PIB. Deficitul bugetar maxim ciclic plus cel structural se va încadra în limita de 3% din PIB.

Ce înseamnă pentru România

Adoptarea pactului fiscal reprezintă, pentru România, o disciplinare a cheltuielilor bugetare, dar şi o continuare a programului de austeritate, în cazul în care economia nu poate furniza bugetului de stat suficienţi bani pentru a susţine nivelul actual de cheltuieli.

Bugetul pentru acest an este construit pe un deficit bugetar de 1,9% din PIB (cash), deci, dacă şi execuţia va confirma prognoza, se poate spune că România respectă deja prevederile tratatului fiscal european, fără a fi nevoie de reduceri suplimentare de cheltuieli bugetare de nici un fel. Asta dacă şi prognoza de creştere economică, de 1,8%, se va împlini, evident. În cazul în care creşterea va fi mică şi nu va putea susţine nivelul de venituri bugetare , Guvernul se va vedea obligat să reducă din nou din cheltuieli, dat fiind că, cel puţin după ultimele declaraţii, de o creştere a taxelor nu poate fi vorba. Dimpotrivă, nu este exclusă o scădere a contribuţiilor sociale în acest an.

Pe de altă parte, adversarii pactului fiscal spun că, în lipsa unui deficit bugetar mai mare, Guvernul român nu poate lua măsuri pentru a stimula creşterea economică, iar ţara nu se poate dezvolta în ritm mai rapid.

România se află, strict din punct de vedere al datelor macro, într-o situaţie mai bună decât cea multor state din Europa, dacă ne referim la deficitul bugetar şi nivelul datoriei publice, un indicator la care toată lumea este acum atentă. Cu un nivel de circa 34% din PIB, România respectă prevederile tratatului fiscal, dar la fel de adevărat este că nivelul datoriei publice a crescut foarte mult în ultimii ani.

Te-ar mai putea interesa și
Ultima bucată de teren din fosta fabrică Policolor, transformată în apartamente
Ultima bucată de teren din fosta fabrică Policolor, transformată în apartamente
Lucrările de construcție la un nou bloc cu acces rapid la metrou au fost demarate în toamna acestui an. Este vorba de terenul dintre magazinul Leroy Merlin și campusul medical Regina Maria de la......
Germanii de la BASF și americanii de la  ExxonMobil își unesc forțele pentru dezvoltarea hidrogenului cu emisii reduse prin tehnologia de piroliză a metanului
Germanii de la BASF și americanii de la ExxonMobil își unesc forțele pentru dezvoltarea hidrogenului cu emisii reduse ...
BASF și ExxonMobil au anunțat formarea unei colaborări strategice pentru avansarea tehnologiei de piroliză a metanului, ...
Băncile rusești Gazprombank şi Alfa Bank au solicitat licențe pentru deschiderea de filiale în India – surse
Băncile rusești Gazprombank şi Alfa Bank au solicitat licențe pentru deschiderea de filiale în India – surse
Băncile ruseşti Gazprombank şi Alfa Bank au solicitat organismelor de reglementare din India să le permită să înceapă ...
Dumitru Chisăliţă, președintele AEI: Hidroenergia a salvat România în ultimele 24 de ore de la colapsul sistemului energetic, după oprirea Centralei Brazi
Dumitru Chisăliţă, președintele AEI: Hidroenergia a salvat România în ultimele 24 de ore de la colapsul sistemului ...
Hidroenergia a salvat România în ultimele 24 de ore de la colapsul sistemului energetic, după incidentul de la Barajul ...