În prezent, România se află la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, cu un rating BBB- și perspectivă negativă. Cu alte cuvinte, țara este încă considerată sigură pentru investitori, dar orice deteriorare a indicatorilor fiscali poate duce la retrogradare.
”Deocamdată, România cel mai probabil va reuși să își păstraze rating-ul actual, pe baza cifrelor din ultimele luni care confirmă direcția consolidării fiscale.
În trimestrele care urmează, menținerea rating–ului va depinde de modul în care âara noastră va gestiona echilibrul între consolidarea fiscală și creșterea economică. În esență, ponderea cea mai importantă în evaluare o va avea probabil consolidarea fiscală, însă dacă impactul asupra creșterii economice este prea brusc și sever atunci însăși continuarea procesului se poate complica din motive economice (erodarea bazei fiscale în special pe seama diminuării consumului intern), sociale sau politice”, a declarat Ionuţ Lianu, şeful Trezoreriei CEC Bank.
”Credem că S&P va menține rating-ul actual, de BBB- cu outlook negativ. Situația deficitului bugetar dă semne de îmbunătățire – nu doar pe fondul unor taxe mai mari, ci și în baza unei colectări mai bune. Investițiile în creștere sunt, de asemenea, un factor important – deadline-ul PNRR, precum și fondurile de coeziune și SAFE urmând să ducă cel mai probabil la un record de intrări de fonduri europene în acest an. Credem că aceste elemente sunt momentan de ajuns pentru a ne menține departe de retrogradarea în junk”, arată economistul șef al ING Bank, Valentin Tătaru.
Acesta atrage însă atenția că, economia se află în stagflatie, iar stabilitatea politică nu este garantată. ”Credem că episodul de recesiune pe care economia il traversează acum nu reprezintă momentan un pericol pentru rating, mai ales dacă se va continua corecția deficitului fiscal. Un eventual episod extins de criză politică ar putea amplifica însă recesiunea, înăsprind condițiile de finanțare, cu efect negativ asupra investițiilor și a ajustării fiscale”, subliniază Tătaru.
” Cred că S&P va menține ratingul și perspectiva actuală a României în ședința de vineri, atât timp cât nu se întâmplă ceva extraordinar până atunci. Și nu cred că se pot întâmpla multe lucruri în atât de scurt timp”, a declarat Adrian Codîrlașu, președintele CFA România.
Prezent la reuniunea pentru Europa de Sud Est a The Economist, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a amintit recentul rating acordat României de agenția de rating japoneză, care a ridicat perspectiva României la una pozitivă. ”Noi am luat măsurile fiscale. Ați văyut decizia agenției de rating a Japoniei. Nu este o agenție foarte mare, dar totuși. În acest context, poate chiar din toamnă și agtențiile mari recunoscute internațional vor mișca ceva dein perspective României”, a declarat ministrul.
În concluzie, cea mai mare vulnerabilitate a României este deficitul bugetar, urmat de creștere datoriei publice și a costurilor cu finanțarea acesteia și chiar factorul politic care complică ecuația privind ratingul.
România este ținută deasupra pragului „junk” de continuarea creșterii economice, chiar dacă într-un ritm moderat, fondurile europene și PNRR care sunțin investițiile, sistemul bancar bine capitalizat și nivelul datoriei publice care este încă sub cel al UE.
Un eventual downgrade la categoria „junk” (sub BBB-) ar crește costurile de împrumut pentru stat, ar conduce la retragerea unor investitori instituționali, ar pune presiune pe cursul leului și ar avea un impact negativ asupra economiei în ansamblu
Deși acest scenariu este considerat mai puțin probabil pe termen foarte scurt, riscul rămâne real dacă dezechilibrele persistă.