România alocă 33 milioane de lei pentru calitatea aerului, în 2018 prin Fondul de Mediu – proiect

Adaugă-ne ca sursă preferată

Conform grilei de finanţare a programelor naţionale privind protecţia mediului, sunt precizate la categoria ‘Reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului, inclusiv monitorizarea calităţii aerului’ credite bugetare în valoare de 20 de milioane lei, respectiv credite de angajament în cuantum similar.

De asemenea, pentru gestionarea deşeurilor sunt prevăzute 10,995 milioane lei din bugetul de stat, în timp ce 76,745 milioane lei sunt notate drept credite de angajament.

La categoria referitoare la efectuarea de monitorizări, studii şi cercetări în domeniul protecţiei mediului şi schimbărilor climatice privind sarcini derivate din acorduri internaţionale, directive europene sau alte reglementări naţionale sau internaţionale, precum şi cercetare-dezvoltare în domeniul schimbărilor climatice, ar urma să fie alocate 10 milioane de lei (credite bugetare) şi 26,950 milioane lei din credite de angajament.

În plus, de la Fondul de mediu este preconizată o alocare de 200.000 de lei pentru Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţile din mediul urban, în timp ce pentru Programul de dezvoltare şi optimizare a Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului este prevăzută suma de 13 milioane de lei pentru 2018. În 2016, ministerul de resort a alocat 2,7 milioane de lei pentru înlocuirea echipamentelor uzate din respectiva Reţea.

Proiectul de HG privind bugetul de venituri şi cheltuieli pentru Fondul de Mediu şi al AFM va fi în dezbatere publică până la data de 4 februarie 2018, iar cei interesaţi pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termenul-limită la Ministerul Mediului – Administraţia Fondului pentru Mediu.

Comisia Europeană (CE) i-a convocat pe 30 ianuarie 2018, la Bruxelles, pe miniştrii mediului din nouă ţări membre, inclusiv România, state vizate de procedura de infringement pentru nerespectarea normelor de calitate a aerului, conform AFP.

Ţările respective fac parte din cele 23 de state care depăşesc limitele de emisii fixate în Uniunea Europeană pentru dioxidul de azot sau particulele fine (PM10), poluanţi legaţi mai ales de circulaţia rutieră şi care sunt periculoşi pentru sănătate. Lista statelor convocate a cuprins: Cehia, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, România, Slovacia, Spania şi Ungaria. Împotriva acestor ţări, Comisia Europeană are în vedere să sesizeze Curtea de Justiţie a UE (CJUE).

România a fost reprezentată în cadrul reuniunii ministeriale de o delegaţie condusă de către secretarul de stat, Laurenţiu Neculăescu, după a informat Ministerul Mediului într-un comunicat de presă transmis AGERPRES.

‘În cadrul acestei întâlniri, România a prezentat măsurile întreprinse şi progresele înregistrate de autorităţile administraţiei publice locale şi de cele de mediu cu privire la acţiunile realizate în vederea îmbunătăţirii calităţii aerului şi, implicit, a stării de sănătate a populaţiei. De asemenea, România a solicitat, sub mecanismul Evaluarea implementării legislaţiei de mediu (EIR), sprijinul Comisiei oferit prin instrumentul TAIEX P2P (Peer to Peer) în domeniul calităţii aerului. La finalul discuţiilor, tuturor statelor participante li s-a solicitat să transmită Comisiei, oficial, până luni, 5 februarie a.c., detalii privind aspectele prezentate pe parcursul întâlnirii’, preciza ministerul român de resort.

Anul trecut, pe 14 iunie, Comisia Europeană a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în legătură cu deficienţele semnificative în ceea ce priveşte monitorizarea poluării aerului.

‘Poluarea atmosferică reprezintă un risc important pentru sănătatea publică, provocând mai mult de 25.000 de decese premature pe an în România. Acest prim avertisment include reţeaua de monitorizare a unei game largi de zone şi aglomerări, precum şi toţi principalii poluanţi, inclusiv dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi oxizii de azot, pulberile în suspensie, plumbul, benzenul, monoxidul de carbon şi ozonul, arsenul, cadmiul, mercurul, nichelul şi hidrocarburile aromatice policiclice. O monitorizare adecvată este o cerinţă fundamentală pentru verificarea conformităţii cu diferitele standarde ale UE în ceea ce priveşte calitatea aerului. Legislaţia UE privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa le impune statelor membre sa evalueze calitatea aerului pe întreg teritoriul lor şi să ia măsuri pentru a limita expunerea cetăţenilor la poluanţi’, se arăta într-un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Scrisoarea de notificare reprezintă deschiderea formală a procedurii de infringement, Comisia având rolul de autoritate de
investigare.

Conform statisticilor oficiale, peste 400.000 de oameni îşi pierd viaţa prematur în fiecare an în Uniunea Europeană din cauza calităţii precare a aerului, care stă şi la originea unor boli respiratorii şi cardiovasculare.

Directiva europeană 50/2008 stabileşte limitele de calitate a aerului care nu pot fi depăşite în niciun loc din Uniunea Europeană şi care obligă statele membre să limiteze expunerea cetăţenilor europeni la substanţele poluante din aer.

În pofida acestei obligaţii, calitatea aerului rămâne o problemă în multe ţări membre. Astfel, în 23 din cele 28 de state membre standardele de calitate a aerului sunt încă depăşite – în total în peste 130 de oraşe din Europa.