România ar putea deveni membră a CERN înainte de noiembrie 2015

La discuţii, din partea CERN au participat directorul general Rolf Heuer şi directorul de relaţii internaţionale, Rudiger Voss.

‘Întâlnirea a avut ca temă discutarea paşilor ce trebuie parcurşi pentru ca România să devină stat membru CERN înainte de încheierea perioadei de stat candidat, întrucât, în luna martie a acestui an, directorul general CERN a informat Misiunea Permanentă a României la Geneva că există posibilitatea ca ţara noastră să obţină calitatea de membru cu drepturi depline începând cu 1 ianuarie 2015 în loc de noiembrie 2015. Ministrul delegat Mihnea Costoiu a mulţumit pentru oportunitatea oferită şi a reconfirmat angajamentele părţii române pentru atingerea obiectivului propus. Precizăm că, în 11 februarie 2010, ţara noastră a semnat Acordul privind statutul de candidat la aderarea la CERN, care îi conferă acest statut pentru o perioadă de 5 ani, interval ce se încheie în noiembrie 2015’, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Educaţiei publicat pe site-ul instituţiei.

La întâlnire au mai participat secretarul de stat pentru Cercetare, Tudor Prisecaru, rectori ai universităţilor tehnice din România şi directori generali ai institutelor de Cercetare-Dezvoltare.

Programul RO-CERN are ca prim obiectiv stimularea şi întărirea participării instituţiilor de cercetare din România la marile experimente şi programe ştiinţifice derulate de CERN, în vederea creşterii capacităţii de cercetare şi a vizibilităţii ştiinţifice naţionale în domeniu.

De asemenea, programul are ca ţinte şi creşterea potenţialului tehnologic şi a competitivităţii mediului economic şi de afaceri naţional, precum şi creşterea nivelului educaţional şi de comunicare a rezultatelor cercetării în societate.

CERN – cu sediul la Geneva – a fost fondată în anul 1954 şi este cel mai mare centru de cercetare în fizica particulelor elementare. În anul 2014 se împlinesc 60 de ani de la înfiinţarea CERN. Principala activitate a instituţiei o reprezintă fizica fundamentală, toate programele dezvoltate vizând teme care constituie priorităţi ştiinţifice mondiale, precum cercetarea aplicativă şi dezvoltare tehnologică sau formarea viitorilor specialişti. La CERN sunt folosite cele mai complexe instrumente ştiinţifice pentru a studia principalii constituenţi ai materiei.

România are experienţă în relaţia cu CERN încă din anul 1991, când a fost semnat primul acord, necesar pentru participarea cercetării şi industriei româneşti la programele organizaţiei. Prin participarea la experimentele CERN, România a obţinut o serie de beneficii, între care accesul la infrastructura de cercetare de la CERN şi dezvoltarea infrastructurii proprii de cercetare, lucru care a permis dezvoltarea unor noi tipuri de detectori şi calorimeter, accesarea de fonduri europene prin programele FP6 şi FP7, obţinerea a două brevete de invenţii premiate la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, realizarea şi exploatarea Detectorului de Preshower, primul detector integral românesc pus în funcţiune la CERN.