Această estimare a fost stabilită prin proiectul „Implementarea Planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România”, finanţat din fonduri europene în valoare de peste 10 milioane de euro, scrie Agerpres.
Potrivit ministrului, datele acestui studiu care, pe lângă o estimare a populaţiei de urs, stabileşte şi o zonare a prezenţei acestor carnivore, de la zone de strictă protecţie la unele de risc pentru oameni, vor sta inclusiv la baza elaborării legii privind cotelor de extracţie de anul viitor.
„Acest studiu nu este un exerciţiu academic şi nici un instrument pentru decizii extreme. Este, în primul rând, un instrument de management responsabil, echilibrat, care ne permite să protejăm oamenii, să prevenim conflictele şi, în acelaşi timp, să conservăm o specie importantă pentru România. Datele obţinute ne ajută să înţelegem unde trebuie să prevenim, unde este nevoie de intervenţii punctuale şi unde conservarea strictă este esenţială. Conservarea biodiversităţii şi siguranţa cetăţenilor nu se exclud; ele pot şi trebuie să fie gestionate împreună, pe baza ştiinţei şi a transparenţei”, a declarat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu.
Proiectul a fost realizat într-un interval de trei ani, de 800 de specialişti, care au colectat aproximativ 24.000 de probe la nivel naţional.
Potrivit sursei citate, este „cel mai amplu studiu de acest tip desfăşurat vreodată la nivel mondial pentru această specie”.
În premieră, acest studiu realizează zonarea naţională a managementului populaţiei de urs brun, „un instrument esenţial pentru aplicarea unor măsuri diferenţiate”.
Zonarea împarte teritoriul în patru categorii distincte: zone cheie pentru conservare, zone de management al conflictelor (zone de risc), zone de management durabil şi zone marginale.
Clasificarea are la bază o analiză complexă, care integrează date genetice, distribuţia habitatelor, zonele agricole şi turistice, apelurile la 112 şi istoricul pagubelor produse de urşi.