România are cea mai scăzută adopție AI la nivelul companiilor din Europa Centrală – raport

Adaugă-ne ca sursă preferată

În Europa Centrală, doar 12% dintre companii au adoptat AI la scară organizațională, comparativ cu 28% în Europa de Vest. În plus, aproximativ 60% din economia regiunii se află în sectoare în care scalarea AI este mai dificilă, precum producția, construcțiile, bunurile de consum și retailul, energia, logistica și serviciile financiare.

Pentru România, studiul evidențiază una dintre cele mai mari oportunități de recuperare din regiune. Adopția personală a AI este de 16%, în timp ce adopția la scară organizațională este de doar 5% – cel mai scăzut nivel dintre țările analizate. Pe măsură ce soluțiile AI devin mai mature și mai ușor de integrat, companiile din România pot avansa rapid dacă aleg domeniile potrivite și construiesc fundațiile necesare pentru scalare.

La nivel global, 88% dintre companii folosesc deja AI în cel puțin o funcție, dar 94% nu au obținut un impact semnificativ la nivelul profitului operațional (EBIT), iar doar 6% au ajuns la o implementare AI la scară organizațională.

Studiul arată că un număr mare de proiecte-pilot izolate rareori schimbă performanța de ansamblu a unei companii, iar avantajul competitiv în AI se câștigă prin integrarea acestuia în fluxurile de lucru.

Companiile care obțin rezultate urmează trei direcții: identifică un set restrâns de oportunități, construiesc soluții AI integrate direct în fluxurile reale de lucru și legate de rezultate măsurabile, și redesenează organizația în jurul a șase piloni – strategie, talente, model operațional, tehnologie, date și management al schimbării.

Cea mai mare parte a valorii se află în sectoarele care definesc economia regiunii. Studiul estimează impactul economic al AI la 5-13% din cifra de afaceri în producția avansată, 5-14% pentru bunuri de consum și retail, 4-8% în inginerie și construcții și până la 21-61% în tehnologie.

Pentru companiile din România, oportunitățile concrete pot apărea în operațiuni cu clienții, dezvoltare software, finanțe, risc, back-office, producție, planificare și lanțuri de aprovizionare. În aceste domenii, AI poate contribui la creșterea productivității, reducerea timpilor de procesare, îmbunătățirea deciziilor și crearea unei experiențe mai bune pentru clienți.

Miza crește pe măsură ce tehnologia avansează. Până la finalul lui 2025, AI ajunsese să egaleze sau să depășească performanța umană în majoritatea competențelor evaluate, de la analiza de rutină până la întrebări științifice complexe.

O parte tot mai mare din munca structurată – în finanțe, juridic, achiziții sau relații cu clienții – poate fi preluată de AI, astfel încât oamenii se pot concentra pe aspectele decizionale, de judecată și pe situațiile care ies din tipar.

Ritmul de progres al AI a accelerat de aproximativ zece ori de la lansarea ChatGPT în 2022 și se dublează acum cam la fiecare 12 luni – mai repede decât ciclurile de planificare ale companiilor, astfel încât cei care amână riscă un decalaj nu doar tehnologic, ci și de competențe și talent.

Studiul Central Europe’s AI opportunity analizează potențialul AI în Europa Centrală – inclusiv în România, Polonia, Cehia, Slovacia, Croația, Slovenia, Bulgaria și Ungaria. Studiul identifică cele mai mari oportunități sectoriale, compară nivelurile de adopție și descrie pașii practici prin care companiile pot trece de la proiecte-pilot la impact scalat.