România are singurul site de transparenţă din lume care a fost făcut să ascundă

Lansat cu mare tam-tam în primăvara anului trecut, site-ul „Transparenţă bugetară”, unde toate entitățile publice din țară sunt obligate să publice lunar sau trimestrial, după caz,  pe ce cheltuiesc banii publici, este un efort al statului de a deveni mai transparent, nu transparent.

Ştiaţi că sunt aproximativ 13.700 de instituţii şi firme ale statului în total? Cifra nici măcar nu e exactă. Pe cea exactă n-o ştie, cred, nici statul. Lista nominala este poate cel mai important criteriu de transparenţă, dar ea se încăpăţânează să lipsească de pe siteul de transparenţă bugetară.

Poţi căuta pe el ce a cheltuit banii o instituţie sau alta doar dacă îi cunoşti numele complet. Şi atunci e dubios. În 2017, acest mega-site al guvernului nu ofera sugestii de căutare şi orice alege să afişeze, nu ţine cont de data la care apare ultimul raport despre o entitate, făcând astfel din căutarea de informaţii un efort demn de informatica anilor ’90.

După primele două luni de funcţionare, publicul urma să aibă acces și la informaţii de natura numărului şi structura instituţiilor publice, spunea ministrul Finanţelor care a lansat site-ul, Anca Dragu. Însă această etapă n-a mai avut loc. Astfel, cele 13.700 (?) de entităţi publice din România rămân în mare parte necunoscute publicului. Repet, nu există o listă a lor pe site-ul de Transparenţă. Iar găsirea lor pe dibuite este imposibilă, pentru că platforma aceasta nu oferă sugestii de căutare după cuvinte cheie. În 2017.

Iată ce se întâmplă dacă încerci să cauţi „Oficiul pentru spălarea banilor”, cum îi zice toată lumea în vorbirea curentă şi care se numeşte de fapt Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

Varianta 1. Cauţi simplu.

Varianta 2. Cauţi pe Google instituţia (de care ştii. Nu vorbim, de instituţii pe care nu le ştim, dar care s-ar putea să ne sară în ochi dacă site-ul ar avea şi o listă cu numele tuturor) Găseşti site-ul ei. Îi iei cu copy/paste numele, îl pui pe platformă. Tot nu merge.

Varianta 3. Scoţi caracterele româneşti. În sfârşit, merge.

Şi, după ce a mers, ne lovim de următoarea problemă –  documentele instituţiei sunt afişate după un algoritm necunoscut, în nici un caz după criteriul noutăţii raportului. Se vede în poza de mai sus.

Uneori scoate şi rezultate după relevanţă. Uneori, după criterii care-mi scapă. De exemplu, poţi să-l păcăleşti cu o căutare „municipiului Bucureşti”, după ce „Primăria Municipiului Bucureşti” n-a mers deloc. Site-ul hotărăşte să dea nişte rezultate –  îţi amestecă fără noimă execuţiile bugetare din toate sectoarele Capitalei, din fiecare lună.

Transparenţă Bugetară este un site pe care trebuie să-l păcăleşti să-ţi arate. E făcut parcă să ascundă. Să fie greu de umblat cu el.

Nu m-am trezit acum. După mai multe luni de utilizare, în octombrie 2016, am trimis un mail Ministerului de Finanţe în care sugeram că lucrurile de mai sus ar fi nişte probleme şi credeam că nu sunt greu de rezolvat (Dacă greşesc îi invit pe web developeri să mă muştruluiască).

Am primit şi răspuns. „Buna ziua, Va multumim pentru sugetiile referitoare la imbunatatirea site-ului transparenta-bugetara.gov.ro. Sugestiile dumneavoastra au fost transmise directiei de specialitate urmand sa se ia toate masurile in vederea imbunatatirii site-ului”.

Cred că încă se chinuie să ia măsurile „în vederea…”