România avea 38 de hoteluri de 5 stele la 31 iulie 2019

România avea 38 de hoteluri de 5 stele la 31 iulie 2019, reprezentând 4,2% din numărul total de locuri în hoteluri, cu două mai multe decât la 31 iulie 2018, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate marţi.
Economica.net - mar, 22 oct. 2019, 06:51
România avea 38 de hoteluri de 5 stele la 31 iulie 2019

Cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 şi 4 stele (76,8%).

„Cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (53,5% din total hoteluri), 4 stele (23,3%) şi 2 stele (18,6%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 38 (cu 2 mai multe decât la 31 iulie 2018). Din numărul total de locuri în hoteluri, 46,1% au fost în hotelurile cu 3 stele, 27,3% în hotelurile cu 4 stele, 20,7% au fost în hoteluri cu 2 stele, 4,2% în hotelurile cu 5 stele, 1,6% în hotelurile cu o stea şi 0,1% în hotelurile neclasificate pe stele”, precizează INS.

La 31 iulie 2019, erau neclasificate pe stele 107 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare (faţă de 102 la aceeaşi dată a anului trecut), cele mai multe fiind tabere de elevi şi preşcolari (48,6% din total în anul 2019). Din cele 1625 hoteluri în stare de funcţionare la 31 iulie 2019, un număr de 2 hoteluri, cu un total de 158 locuri, nu erau clasificate pe stele.

Din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 27,9% au fost în staţiunile din zona montană, 18,3% în Municipiul Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea), 10,1% în staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa), 7,1% în staţiunile balneare, 3% în Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea) iar 33,6% au fost în alte localităţi şi trasee turistice.

Primele şapte judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente au fost: Constanţa (934 structuri de cazare), Braşov (930), Suceava (469), Harghita (420), Mureş (337), Cluj (334) şi Prahova (330).

Judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (24,8%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuţe).

Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 25,2%, judeţul Braşov 8,3%, urmate de Municipiul Bucureşti cu 6,2%, judeţul Bihor cu 3,8%, judeţul Prahova, Vâlcea şi Suceava (fiecare cu câte 3,5%) şi judeţul Cluj cu 3,3%.

Din totalul de 162.900 camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare existente la 31 iulie 2019 (exclusiv camerele din căsuţe), 99.700 (61,2%) erau în hoteluri. Numărul de camere a crescut în 2019 cu 1102 în hoteluri, cu 217 în pensiunile agroturistice şi cu 106 în vilele turistice.

Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2019 a fost de 356.600. Cele mai multe locuri, 199.900, erau în hoteluri, urmate de pensiunile agroturistice cu 49.100 locuri, pensiunile turistice cu 35.200 locuri, vilele turistice cu 16.700 locuri, hosteluri cu 13.700 locuri.

După modul de funcţionare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 76,7% din total camere au fost în structuri de primire turistică permanente. Camerele cu baie sau duş au reprezentat 96,6% din totalul camerelor (exclusiv camerele din căsuţe). În taberele de elevi şi preşcolari 59,5% din camere erau fără baie sau duş.

Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 92.000 erau în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea), 85.100 erau în staţiuni din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa), 71.800 în alte localităţi şi trasee turistice, 64.800 în staţiuni din zona montană, 35.600 în staţiuni balneare şi 7.200 în zona Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea).

Te-ar mai putea interesa și
La un an după maximul istoric al Bitcoinului… ce urmează?
La un an după maximul istoric al Bitcoinului… ce urmează?
Cu un an în urmă, Bitcoin a doborât recorduri, ajungând la peste 126.000 de dolari. Astăzi, se tranzacționează în jur de 83.000 de dolari, în scădere cu 34% față de vârful său, după ce......
Parteneriatul dintre BCR și BID, care permite finanțarea IMM-urilor cu peste 1 miliard de lei, se schimbă. Noi servicii vor fi oferite clienților
Parteneriatul dintre BCR și BID, care permite finanțarea IMM-urilor cu peste 1 miliard de lei, se schimbă. Noi servicii ...
Banca Comercială Română (BCR) anunță că parteneriatul său cu Banca de Investiții și Dezvoltare din România (BID) ...
România nu mai are nevoie de stimulente. Are nevoie de restructurare
România nu mai are nevoie de stimulente. Are nevoie de restructurare
România a ajuns într-un punct în care întrebarea nu mai este cum să stimuleze economia, ci cum să o facă să funcționeze ...
UE trebuie să „blocheze” marea invazie a produselor din China şi în alte sectoare, după acordul pentru mașinile chinezeşti – comisar european
UE trebuie să „blocheze” marea invazie a produselor din China şi în alte sectoare, după acordul pentru mașinile ...
Acordul care reduce la jumătate importurile de automobile hibride chinezeşti în Europa va trebui să fie urmat de o reechilibrare ...