România, deficit de 2 miliarde de euro în comerțul auto. Exportăm mașini de 43 mld. euro și importăm de 45 mld. euro

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pentru a remedia deficitul din sectorul auto, economia ar avea nevoie de ceea ce economiștii numesc un „șoc al preferințelor”, adică o schimbare a preferinței consumatorilor români care să prefere brusc mașinile produse în țară mai mult decât cele aduse din afară. „Ceea ce e puțin probabil”, crede Tătaru.

După ce a încheiat în 2024 cu un deficit comercial de 33 miliarde de euro, în creștere cu 15% față de cel din anul anterior, comerțul exterior al României va rămâne sub presiune, se mai arată în analiza citată.

Nu există o cale ușoară de a rezolva acest deficit comercial persistent. „Ne așteptăm ca creșterea consumului privat să se modereze, dar să rămână la niveluri sănătoase în 2025, ceea ce ar trebui să mențină cererea crescută pe termen scurt”, consideră autorii analizei.

„Ne așteptăm la îmbunătățiri minime în 2025, mai degrabă decât structurale”

Deficitul comercial român și-a inversat trendul în 2024, anulând câștigurile obținute în 2023, pe fondul cererii interne vizibil mai puternice, care însă stimulează importurile. Acest lucru s-a întâmplat mai ales pentru că producția internă nu a avut puterea, tehnologia sau timpul necesar pentru a se adapta la creșterea simultană a consumului privat și a investițiilor publice, se arată în analiză.

Analizând structura deficitului, acesta poate fi pus în primul rând pe seama sectorului chimic (13,5 miliarde euro din totalul de 33 de miliarde).

Sectorul auto continuă să domine structura exporturilor (47% din total), urmată de restul sectorului de producție (29% din total), ceea ce duce la un total de 76% din totalul exporturilor.

Comparativ cu anul trecut, ponderea automobilelor exporturilor totale a crescut cu 2,2 puncte procentuale, în timp ce cota celorlalte produse fabricate s-au redus cu 1,3 pp.

Acest lucru este confirmat de performanțele în vânzări ale celor doi mari producători de automobile mari (Dacia și Ford), precum și cu cererea slabă la export determinate de performanța precară a economiei europene.

Pe frontul extern, nu ne așteptăm la schimbări majore, economia zonei euro urmând să rămână într-un interval modest de creștere de 0,7%, ceea ce înseamnă că exporturile românești puțin probabil să aibă parte de o creștere bruscă a cererii de la principalii parteneri comerciali.