România deține circa 1.350 de stații de încărcare pentru mașini electrice, 42% fiind rapide – studiu

Compania globală de consultanță Roland Berger, realizează anual un raport al mobilității electrice, una dintre piețe-țintă fiind România. Cea de-a șasea ediție a studiului „Romania E-Mobility Index”, aferentă anului 2022 și dată publicității în martie 2023 arată că ritmul de creștere al înmatriculărilor de vehicule cu încărcare la priză – 100% electrice (EV) și hibride de tip „plug-in” (PHEV) – se află la cote ridicate în țara noastră.

Grație unei majorări cu 70% a înmatriculărilor de mașini EV și PHEV, România a reușit în 2022, pentru prima dată, să depășească state precum Spania sau Italia în privința cotei de piață a mașinilor 100% electrice și hibride de tip „plug-in”. Astfel, în timp anul trecut 12% din totalul înmatriculărilor de autoturisme noi din România a fost aferent mașinilor EV și PHEV, același indicator a fost în Spania de 10%, iar în Italia de 9%.

Desigur, ne aflăm mult în urma unor state precum Norvegia (89%), Suedia (56%), Țările de Jos (35%), Germania (31%) sau Belgia (26%), însă avem un ritm de creștere mult mai mare decât acestea.

Raportul Roland Berger arată că, pe lângă subvențiile guvernamentale și performanțele tot mai ridicate ale vehiculelor ERV și PHEV, mai ales în domeniul autonomiei, piața mașinilor cu încărcare la priză este favorizată și de creșterea numărului de stații de încărcare, doar aparent insuficient.

Autorii studiului – Szabolcs Nemeș și Dragoș Fundulea – arată că „numărul locațiilor de încărcare crește susținut cu aproximativ 300 pe an, în timp ce stațiile de încărcare rapidă (cu puteri de încărcare de minimum 50kW) și ultra-rapidă (puteri de încărcare de peste 150kW) sunt mai comune decât în trecut. Acestea reprezintă 42% din piață în 2022.

Mai exact, dintr-un total de 1.350 de stații aflate pe teritoriul țării, 58% sunt de 22 kW (AC), 40% între 22 kW – 150 kW (DC) și 2% peste 150 kW (ultrarapide).

Aproximativ 30% din infrastructura publică de încărcare se află în zona de retail (centre comerciale). Dacă în 2021 existau în aceste zone 270 de stații, anul trecut numărul lor a urcat la 374. 44% dintre acestea sunt DC cu încărcare rapidă sau ultrarapidă.

În zona HoReCa erau utilizabile la finalul lui 2022, 244 de stații (9% DC), în creștere de la 193 cu un an în urmă, iar parcările și instituțiile publice se aflau 192 stații, cu 66 mai multe decât la finalul lui 2021.

Cea mai mare creștere se remarcă însă în zona benzinăriilor. Față de 98 de stații de încărcare în 2021, la finalul anului trecut numărul acestora urcase la 164, iar 74% dintre acestea sunt rapide.

Și dealerii auto au crescut numărul stațiilor de încărcare aflate în proprietatea lor de la 113 în 2021 până la 152 în 2022. Din nefericire, multe dintre aceste stații aflate în curtea reprezentanților unor mărci sunt „semipublice”, accesul fiind mai dificil decât la alte stații.

Același studiu Roland Berger – Romania E-Mobility Index, dar aflat la ediția a patra, cea aferentă anului 2020, scotea la iveală un amănunt extrem de important pentru orice utilizator sau potențial cumpărător de vehicul cu încărcare la priză.

Comparând costurile totale de deținere (TCO) ale unui vehicul în România, analiștii au ajuns la concluzia că, în cazul unui SUV de clasă B (subcompact), modelele electrice ajung să le egaleze pe cele cu motoare termice după circa 8.000 km parcurși. Asta în ciuda faptului că prețul de achiziție al primelor este mai mare.

Cum în TCO intră atât costul inițial de achiziție, cât și cele de utilizare, de la depreciere la combustibil și de la revizii până la asigurări și impozite, o amortizare atât de rapidă schimbă, sau ar trebui să o facă, mult din ideea că mașinile electrice sunt scumpe.

Mai exact, după ce au comparat variantele 100% electrice (achiziționate cu subvenția maximă din programul Rabla Plus) cu cele termice ale unor mașini precum DS3 Crossback, Mazda MX-30/CX-30, Peugeot 2008, Kia Niro sau Hyundai Kona, cei de la Roland Berger au ajuns la concluzia că, după parcurgerea a 10.000 km, un model cu motor alimentat cu benzină are un cost pe kilometru de 0,50 de euro, unul diesel de 0,52 de euro/km iar unul electric (cu subvenția Rabla Plus) de 0,49 de euro/km. În cazul în care subvenția guvernamentală este scoasă din calcul, costul mediu pe kilometru al unui SUV electric subcompact este de 0,61 de euro.

Citește și:
– Șapte mașini din 100, vândute în România, sunt electrice sau hibride cu încărcare la priză – studiu Roland Berger