România este campioană europeană la creşterea fondurilor mutuale

Adaugă-ne ca sursă preferată

Totuşi, România este una dintre cele mai mici pieţe de fonduri mutuale din Europa, cu active de 1.846  milioane de euro la sfârşitul anului trecut. Doar Slovenia cu 1.790 de milioane de euro, Malta (1.648) şi Bulgaria (226) au pieţe mai mici.

Doar alte două ţări au reuşit creşteri ale activelor nete, Irlanda cu 8% şi Elveţia cu 1,9%, principala cauză fiind evoluţia defavorabilă a burselor, plasamementele în acţiuni fiind cele mai consistente în majoritatea ţărilor europene.

Spre deosebire de marile pieţe ale Europei, în România investiţiile cele mai mari sunt în fonduri monetare, cele mai puţin riscante, care fac plasamente mai ales în depozite bancare, dar şi în fondurile de obligaţiuni.

Subscrierile nete, diferenţa dintre sumele investite şi cele retrase din fonduri, au contribuit cel mai mult la performanţa acestui sector al pieţei de capital româneşti.

România este una dintre puţinele ţări cu rezultate bune şi din acest punct de vedere, potrivit raportului Asociaţiei Administratorilor de Fonduri de Investiţii din Europa (EFAMA).

Doar 9 ţări din cele 26 membre ale EFAMA au avut subscrieri nete pozitive, în cazul României banii intraţi în fonduri depăşind sumele retrase cu echivalentul a 248 de milioane de euro.

Pentru prima dată în istoria industriei, fondurile de obligaţiuni au fost cele mai atractive, subscrierile nete fiind de 104 milioane de euro, în 2011, cu 24 de milioane de euro mai mari decât cele în fondurile monetare. Alte tipuri de fonduri, cu subscrieri în valută dar cu plasamente tot în obligaţiuni şi mai ales în titluri de stat, au mai atras intrări nete de 65 de milioane de euro.

Cele mai mari intrări nete le-au înregistrat Marea Britanie (13 miliarde de euro), Elveţia (6), Suedia (4), Norvegia (3), Danemarca (2). După România s-a mai clasat doar Bulgaria cu 6 milioane de euro.

România are şi cea mai mare creştere (peste 14%) a tuturor tipurilor fondurilor de investiţii personale. Pe lângă fondurile mutuale, numite „deschise“, mai există (şi la noi) fonduri de investiţii denumite „închise“, pentru că subscrierea nu este posibilă oricând şi nu emit şi nici nu răscumpără continuu unităţi de fond, ca în cazul fondurilor mutuale. Mai există şi fonduri închise cotate la bursă, precum societăţile de investiţii financiare (SIF) şi Fondul Proprietatea.

Şi în acest caz doar alte opt ţări au înregistrat rezultate pozitive, potrivit raportului.