România, în aceeași categorie cu Germania, Polonia și Italia la kilometri de cale ferată cu ETCS

Comisia Europeană își propune prin această analiză să evalueze cât de realiste sunt planurile naționale.

Pe baza planurilor statelor membre până în 2030, figura de mai jos ilustrează procentul de kilometri deja echipați și kilometrii programați pentru implementare între 2025 și 2027, precum și între 2028 și 2030.

Belgia, Franța, Ungaria, Luxemburgul, Slovenia, Spania, Suedia și Olanda au planuri de implementare care par, în principiu, realiste. Acestea au echipat deja 50% din liniile planificate pentru implementarea ETCS până în 2030, acumulând o experiență valoroasă în acest sens.

Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca și Slovacia au stabilit planuri ambițioase, 60-80% din kilometrii planificați pentru 2030 urmând să fie implementați. Echiparea unei astfel de cote mari din rețea în termen de cinci ani ar părea destul de ambițioasă.

Strategiile stabilite de Estonia, Finlanda, Irlanda, Letonia, Lituania pentru dotarea ETCS până în 2030, deși nu sunt ambițioase în ceea ce privește kilometrii pe an (mai puțin de 100 km pe an), reprezintă o provocare din cauza lipsei de experiență anterioară în implementarea ETCS.

Planurile Portugaliei și Greciei reprezintă o provocare semnificativă, deoarece aceste țări au puțină sau deloc experiență în operarea ETCS, în timp ce planifică să echipeze peste 100 km pe an până în 2030.

ETCS, implementat doar pe 17% din rețeaua TEN-T

Sistemul European de Control al Trenurilor (ETCS) fusese implementat până la sfârșitul anului 2024 pe aproximativ 17% (12.400 km) din rețeaua TEN-T  – un stadiu pe care Comisia Europeană l-a declarat „semnificativ întârziat” și care riscă să nu îndeplinească obiectivele stabilite de Regulamentul TEN-T.

Pentru a îndeplini aceste obiective, cel de-al treilea Plan de lucru ERTMS, recent publicat, prezintă următoarele acțiuni cheie:

• O guvernanță și o coordonare mai puternice pentru a asigura o implementare mai consecventă și mai rapidă a ERTMS în toate statele membre, în special de-a lungul secțiunilor transfrontaliere;
• O finanțare suficientă și stabilă pentru a oferi părților interesate certitudinea de a lua decizii de investiții pe termen lung;
• O abordare pe termen lung a implementării, care să treacă de la implementarea individuală a fiecărui proiect la planuri de acțiune coordonate la nivel de rețea;
• Abordarea implementării ERTMS ca o modernizare strategică a sistemului, integrând aspecte tehnice, operaționale și organizaționale.

400 de milioane de euro pentru ERTMS pe sectorul Predeal – București – Constanța

România are, printre altele, în derulare o mega-licitație de aproape două miliarde de lei pentru implementarea ERTMS nivel 2 pe tronsonul Predeal – Buftea și pe tronsonul Chitila – Pajura – București Băneasa – Pantelimon – Lehliu – Fetești – Constanța. În prezent, procedura se află în etapa de evaluare a ofertelor, potrivit datelor din SEAP. Amintim că la licitație au depus oferte Hitachi și Alstom.

De asemenea, CFR Infrastructură mai anunța în 2025 că implementează ERTMS în cadrul unor proiecte majore, finanțate din PNRR, Programul Transport 2021–2027, Bugetul de stat + cofinanțare națională

Printre cele mai avansate proiecte:
✅ Caransebeș–Timișoara–Arad (162 km, în execuție)
✅ Cluj–Oradea–Episcopia Bihor (linie TEN-T, în execuție)

Ce urmează?

„Până în 2030, România va avea peste 900 km de cale ferată dotată cu ERTMS, perfect integrată în rețeaua de transport european. Prin ERTMS, CFR SA aduce rețeaua feroviară românească la standarde europene și transformă România într-un nod logistic regional”, mai spuneau anul trecut cei de la CFR Infrastructură.