România a luat 1,75 miliarde euro de pe pieţele externe, prin două emisiuni pe 10 şi pe 18 ani

Adaugă-ne ca sursă preferată

Este prima emisiune pe piaţa internaţională reuşită de Ministerul Finanţelor în acest an.

Astfel, Ministerul Finanţelor a atras 1 miliard de euro de la investitorii internaţionali printr-o nouă emisiune de eurobonduri pe zece ani, cu un randament mediu anual oferit investitorilor de 2,41%, şi 750 milioane euro prin redeschiderea unei emisiuni mai vechi, de obligaţiuni în euro scadente în 2035, la care randamentul mediu a fost de 3,55% pe an, scrie News.ro.

Potrivit ultimelor tranzacţii pe piaţă, obligaţiunile scadente în 2035 ale României sunt cotate la randamente apropiate de 3,5% pe an, iar cele cu scadenţe apropiate de 10 ani – la 2-2,5%.

Pentru întregul an 2017, ministerul a programat împrumuturi totale prin eurobonduri în valoare de 3 miliarde euro, astfel că emisiunile de luni au acoperit peste jumătate din suma necesară pentru întregul an. În 2016, statul a împrumutat 3,25 miliarde euro prin eurobonduri.

Ministerul Finanţelor a mai vândut anul acesta obligaţiuni în euro, dar printr-o emisiune pe piaţa internă.

În 27 martie, Finanţele au luat cu împrumut 240 milioane euro de pe piaţa internă, prin obligaţiuni scadente în 26 februarie 2021, peste nivelul programat, pentru care au acceptat să ofere băncilor un randament mediu anual de 0,42%

Valoarea anunţată a licitaţiei a fost de 200 milioane euro, iar băncile participante au oferit 516,3 milioane euro.

În 2017, nevoia de finanţare a statului este în creştere, în condiţiile în care Guvernul a prevăzut un deficit bugetar de 2,99% din produsul intern brut (PIB), faţă de nivelul de 2,41% din PIB atins în 2016.

Pentru acest nivel al deficitului, Ministerul Finanţelor are nevoie în acest an să obţină împrumuturi de circa 50 miliarde lei prin emisiuni interne şi circa 3 miliarde euro prin emisiuni externe în valută, potrivit estimărilor anunţate la începutul anului.

Comisia Europeană şi mulţi analişti se aşteaptă la un deficit bugetar de peste 3% din PIB în 2017, din cauza supraestimării de către Guvern a veniturilor bugetare şi a valorii PIB.