România în clubul super-bogaţilor | Ce spun cei de la BNR despre aderarea la OCDE

„Integrarea în OCDE oferă României un cadru de referinţă robust pentru măsuri structurale care pot aduce un plus de creştere potenţială de aproximativ 0,8% – 1% din PIB, dar aceasta depinde de capacitatea instituţională de a internaliza aceste standarde şi de a menţine un mediu macroeconomic predictibil, capabil să transforme încrederea investitorilor în capital productiv pe termen lung”, a explicat Badea într-o analiză transmisă, miercuri, AGERPRES.

Acesta a subliniat că aderarea României la OCDE, previzionată pentru acest an, nu trebuie interpretată doar ca un succes diplomatic, ci ca o ancoră instituţională care poate să optimizeze funcţia de producţie a economiei naţionale.

„Pentru decidenţii economici, acest proces reprezintă un mecanism de convergenţă structurală, operând prin canale de transmisie clar definite, dar a căror eficienţă depinde de evitarea „instituţionalismului de faţadă””, a adăugat oficialul BNR.

Potrivit acestuia, în ceea ce priveşte dinamica macro-financiară şi reducerea primei de risc, principalul vector de impact este comprimarea primei de risc.

„Calitatea de membru funcţionează ca un semnal de credibilitate robust, reducând spread-urile la emisiunile de eurobonduri şi optimizând serviciul datoriei publice. Îmbunătăţirea ratingului de ţară este corelată direct cu alinierea la codurile de liberalizare a mişcărilor de capital şi a instrumentelor de guvernanţă corporativă, care reduc volatilitatea fluxurilor de portofoliu şi facilitează tranziţia de la investiţii bazate pe arbitrajul costului muncii către fluxuri de capital cu intensitate tehnologică ridicată, stimulând productivitatea totală a factorilor (TFP)”, a precizat Leonardo Badea.

El a subliniat că, în al doilea rând, este vorba despre reconfigurarea fluxurilor de ISD (investiţii străine directe), statutul de membru OCDE eliminând barierele pentru marii investitori instituţionali, care direcţionează capital către pieţe care respectă standarde riguroase de transparenţă.

De asemenea, dincolo de volumul de capital, se observă o tranziţie calitativă a investiţiilor către sectoare cu valoare adăugată ridicată, stimulând productivitatea muncii.

„În state precum Polonia sau Cehia, alinierea la standardele OCDE a funcţionat ca un catalizator pentru integrarea în lanţuri valorice globale complexe, esenţială pentru a evita „capcana venitului mediu”. Prin adoptarea bunelor practici în domeniul achiziţiilor publice şi al guvernanţei, se urmăreşte eliminarea distorsiunilor de piaţă şi optimizarea alocării resurselor. Pentru o mai bună înţelegere, este necesar să subliniem că aceste beneficii nu sunt derivate automat din actul aderării, ci sunt endogene calităţii politicilor publice promovate. Dinamica pozitivă este condiţionată de menţinerea sustenabilităţii finanţelor publice, pentru a capitaliza pe seama dobânzilor scăzute. Există riscul „reformelor de faţadă”, unde modificările legislative nu sunt urmate de o schimbare în funcţionarea a administraţiei, iar implementarea reală a standardelor de guvernanţă corporativă în companiile de stat şi digitalizarea administraţiei sunt eforturi care trebuie să continue după momentul festiv al primirii în organizaţie”, a mai transmis Badea.

El a mai subliniat că aderarea la OECD nu reprezintă doar un proces care se încheie odată cu acceptarea, ci este un proces care se va manifesta la fel de intens prin schimbările pe care le va induce şi că aderarea nu schimbă doar legi, ci va schimba mentalităţi instituţionale.

„Şi, nu în ultimul rând, obţinerea pentru România a statutului de membru ca urmare a încheierii procesului (pe care o dorim cât mai curând) va permite consolidarea poziţiei în discuţiile internaţionale şi va sprijini obiectivul mai extins de convergenţă cu economiile avansate”, a punctat prim-viceguvernatorul BNR.