România, în faţa CJUE pentru că nu a implementat normele referitoare la instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi

Statelor membre li s-a solicitat să notifice Comisiei cadrele naţionale de politică până la 18 noiembrie 2016. Până în prezent, Malta şi România nu au dat curs acestei solicitări, deşi au primit din partea Comisiei o scrisoare de punere în întârziere şi un aviz motivat la 15 februarie, respectiv la 13 iulie 2017.

Cadrele naţionale de politică constituie principalul instrument care asigura crearea coordonată a unei infrastructuri suficiente pentru combustibilii alternativi, inclusiv a punctelor de reîncărcare pentru vehiculele electrice şi a punctelor de realimentare pentru gaze naturale şi hidrogen. Instituirea unor astfel de cadre ajuta totodată la evitarea fragmentării pieţei interne prin introducerea coordonata a combustibililor alternativi.

La data de 8 noiembrie 2017, Comisia a adoptat un Pachet privind mobilitatea curată, menit să consolideze poziţia de lider mondial a UE în sectorul vehiculelor nepoluante. Respectivul pachetul legislativ reprezintă un pas decisiv în punerea în aplicare a angajamentelor asumate de UE în cadrul Acordului de la Paris cu privire la reducerea obligatorie cu cel puţin 40 % a emisiilor de CO2 pe plan intern până în 2030. Printre altele, pachetul cuprinde o evaluare amănunţită a cadrelor naţionale de politică, dar şi un plan de acţiune şi soluţii de investiţii pentru instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi în UE.

Obiectivul este de a încuraja crearea unor planuri naţionale mai ambiţioase, de a îmbunătăţi gradul de informare a consumatorilor şi de a spori investiţiile în acest domeniu. Statele membre au avut obligaţia de institui cadre naţionale de politică în care sa definească obiectivele şi ţintele la nivel naţional şi care să cuprindă acţiuni şi măsuri de sprijin pentru dezvoltarea pieţei în ceea ce priveşte combustibilii alternativi, inclusiv pentru instalarea infrastructurii necesare.