România, în top 3 ţări din UE cu cea mai mare creştere din UE a costului cu mâna de lucru, în T2

Costul orar al forţei de muncă a crescut cu 5,2% în UE şi cu 4,7% în zona euro, în trimestrul doi din 2024, comparativ cu perioada similară din 2023, arată datele publicate luni de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat).
AGERPRES - lun, 16 sept. 2024, 13:56
România, în top 3 ţări din UE cu cea mai mare creştere din UE a costului cu mâna de lucru, în T2

În perioada aprilie-iunie 2024, comparativ cu trimestrul doi din 2023, cel mai semnificativ avans anual a fost raportat în Croaţia (17,6%), Bulgaria (15,4%), România (15%), Ungaria (13,2%) şi Polonia (13%), în timp ce alte două state membre UE au raportat creşteri de peste 10%: Letonia (11%) şi Lituania (10,9%), scrie Agerpres.

Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile sociale plătite de angajatori. La nivelul Uniunii Europene, costurile salariale au înregistrat o creştere anuală de 5,1% în trimestrul doi din 2024, iar costurile non-salariale un avans anual de 5,4%.

În trimestrul doi din 2024, avansul costurilor cu forţa de muncă în România a fost generat de creşterea cu 14,4% a costului orar al forţei de muncă în domeniul business, în timp ce în domeniul non-business s-a înregistrat un avans de 16,7%.

Pe sectoare ale economiei, în România costul orar cu forţa de muncă a crescut cu 19,7% în construcţii, cu 14,3% în servicii şi cu 13,1% în industrie.

Conform datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creştere de 15% în al doilea trimestru al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2023, iar faţă de trimestrul anterior a fost mai mare cu 6,79%.

Potrivit INS, faţă de trimestrul I 2024, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în toate activităţile economice. Cele mai semnificative majorări ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (19,72%), industria extractivă (17,62%), respectiv în intermedieri financiare şi asigurări (14,08%).

Comparativ cu trimestrul anterior, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a crescut cu 6,80%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 6,51%.

Potrivit INS, faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în toate activităţile economice. Cele mai semnificative majorări ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în învăţământ (22,42%), hoteluri şi restaurante (21,67%), respectiv în alte activităţi de servicii (20,41%).

Faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a crescut în trimestrul II 2024 cu 15,03%, iar componenta cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 14,51%.

Te-ar mai putea interesa și
Date foarte proaste ale Sistemului Energetic Național în 2025: Producția a scăzut sub pragul de 50 TWh, importurile de energie electrică tot cresc
Date foarte proaste ale Sistemului Energetic Național în 2025: Producția a scăzut sub pragul de 50 TWh, importurile de ...
Consumul de energie electrică al României a scăzut ușor în 2025, dar producția a scăzut mai mult decât consumul. Exporturile au crescut față de 2024, dar importurile au crescut și mai......
MAE retrage personalul diplomatic neesențial din Israel
MAE retrage personalul diplomatic neesențial din Israel
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunţat vineri că a aprobat repatrierea voluntară a personalului neesenţial din ...
Trump spune că SUA ar putea prelua în mod prietenos conducerea Cubei
Trump spune că SUA ar putea prelua în mod prietenos conducerea Cubei
Preşedintele Donald Trump a afirmat vineri că Statele Unite ar putea opta pentru o "preluare prietenoasă de control asupra ...
Bursa de la București a închis în scădere ședința de tranzacționare de vineri. Rulajul a fost de 222 de milioane de lei, din care peste 84 de milioane au fost acțiunile BT
Bursa de la București a închis în scădere ședința de tranzacționare de vineri. Rulajul a fost de 222 de milioane de ...
Acţiunile Băncii Transilvania au fost cele mai tranzacţionate în ultima şedinţă bursieră a acestei săptămâni, ...