România îşi poate accelera creşterea prin industrii cu valoare adăugată ridicată (analiză PwC România)

Potrivit cercetării, Indicele Complexităţii Economice realizat de Harvard măsoară sofisticarea economiilor pe baza structurii exporturilor, scrie Agerpres.

„Cu cât exportă mai multe categorii de produse sofisticate, pe care le produc puţine ţări, cu atât economia unei ţări este mai complexă. Spre exemplu, cel mai sus se află echipamentele industriale pentru prelucrarea metalului, transformatoarele electrice sau componentele electronice de precizie. Complexitate ridicată înseamnă valoare adăugată mai mare şi salarii mai mari”, arată analiza.

Conform celor mai recente date ale INS, câştigurile medii nete în ramuri precum fabricarea calculatoarelor, autovehiculelor sau produselor farmaceutice sunt cu 25-35% mai mari decât media industriei.

Astfel, pentru a creşte economia şi nivelul general de bunăstare trebuie stimulată dezvoltarea industriilor complexe. Statisticile indică o corelaţie puternică între creşterea complexităţii şi ritmul de creştere economică.

„Per total, 50 de ţări care şi-au crescut complexitatea economică în ultimii zece ani au înregistrat o creştere economică medie de 50%. La polul opus, 50 de ţări care şi-au redus complexitatea au avut o creştere medie de doar 29%, sub media globală de 37%. Printre acestea se numără economii dezvoltate precum Germania, Franţa şi Japonia, dar şi economii dependente de resurse naturale precum Norvegia, Brazilia şi Rusia. Franţa a coborât şapte poziţii în topul complexităţii şi a înregistrat o creştere economică de doar 10%, iar Germania a pierdut două poziţii, cu o creştere a PIB de 20%”, susţin specialiştii PwC.

În cazul României, corelaţia dintre creşterea complexităţii şi creşterea PIB este puternică. Ţara noastră se află pe locul 26 din 145 de state analizate, după ce a urcat nouă poziţii în ultimul deceniu. În paralel, PIB-ul a crescut cu 83% între 2013 şi 2023.

„Această evoluţie s-a produs datorită fondurilor europene şi investiţiilor străine semnificative. Soldul investiţiilor străine directe a crescut cu 95%, de la 60 de miliarde de euro în 2013 la 118 miliarde în 2023. În industria prelucrătoare, cele mai mari creşteri ale investiţiilor s-au înregistrat în sectoare complexe: producerea mijloacelor de transport (+135%) şi fabricarea calculatoarelor şi produselor electronice (+164%). Însă proiecţiile arată că economia României va creşte cu circa 1-2% pe an în următorii ani. Exporturile au avansat mai lent decât economia, iar dependenţa de parteneri şi pieţe în declin reprezintă un semnal de îngrijorare”, mai arată analiza.

Potrivit cercetării, peste un sfert din exporturile României merg către Germania şi Franţa, iar legăturile cu lanţurile valorice germane din sectorul auto sunt puternice.

„Pentru România, analiza Harvard indică oportunităţi ample. Spre deosebire de Germania, care are nevoie de salturi tehnologice pentru a identifica noi domenii de creştere, România poate avansa prin paşi incrementali, valorificând capacităţile deja existente. Domeniile cu potenţial, esenţiale pentru tranziţia energetică şi reţelele inteligente, includ echipamentele electrice şi maşinile industriale, panourile electrice, motoarele şi generatoarele electrice”, se mai arată în document.

Alte segmente promiţătoare sunt sectorul feroviar şi cel al maşinilor agricole.

„Aceste sectoare pot susţine creşterea în următorii 5-10 ani. Pentru orizontul 2035-2040 trebuie însă plantate încă de pe acum seminţele unor industrii şi mai complexe, cum este cea a circuitelor electronice integrate, întrucât totul, de la inteligenţa artificială la maşinile electrice, se bazează pe aceste componente”, menţionează sursa citată.

Cercetarea mai arată că România nu va deveni în următorii 15 ani un producător de cipuri de ultimă generaţie precum Taiwan, dar poate ţinti să devină un jucător relevant în ecosistemul european, concentrându-se pe designul de cipuri şi activităţi de cercetare-dezvoltare (R&D) sau atrăgând investiţii în packaging, asamblare şi testare, segmente în care sunt disponibile fonduri europene semnificative.

„Diversificarea nu se poate realiza fără un mix de capabilităţi existente şi politici publice coerente, iar creşterea complexităţii economice se sprijină pe trei piloni. Primul este atragerea de investiţii străine care aduc know-how, nu doar locuri de muncă. (…) Al doilea pilon este achiziţia de know-how prin investiţii ale companiilor româneşti în străinătate. (…) Al treilea este cultivarea ecosistemului antreprenorial şi de startup-uri, care poate genera inovaţia endogenă necesară pe termen lung”, notează autorii.

„Toate acestea trebuie însoţite de investiţii în educaţie şi formare profesională aliniate cu nevoile sectoarelor în creştere. Dezvoltarea este o alegere, nu o întâmplare. România se află într-un moment de inflexiune. Evoluţia din ultimul deceniu arată că poate urca pe scara complexităţii economice, însă provocările viitoare, de la reconfigurarea industriei auto la tranziţia energetică şi avansul inteligenţei artificiale, vor testa capacitatea de adaptare”, mai arată analiza.