România, lider în UE la creşterea costurilor cu mâna de lucru în trimestrul al treilea

Adaugă-ne ca sursă preferată

Este al treilea trimestru consecutiv în care România înregistrează cea mai mare creştere anuală a costurilor cu mâna de lucru din UE, ritmul de creştere înregistrând chiar o accelerare după un avans de 11,9% în primul trimestru şi o creştere de 13,3% în trimestrul doilea.

Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile sociale plătite de angajatori. În România, costurile salariale au înregistrat o creştere anuală de 14,7% în trimestrul al treilea, iar costurile non-salariale au înregistrat o creştere anuală de 14,8%.

Avansul costurilor cu forţa de muncă în România s-a produs în principal pe fondul creşterii cu 25,6% a costului orar al forţei de muncă în sectorul de non-business, la care se adaugă o creştere de 11,3% a costului orar al forţei de muncă în sectorul de business, în ambele cazuri fiind vorba de creşteri mult peste media europeană. Pe sectoare ale economiei, în România costul orar cu forţa de muncă a crescut cu 14,2% în sectorul construcţiilor, cu 12,7% în servicii şi cu 9,1% în industrie.

Potrivit datelor publicate de Institutului Naţional de Statistică, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creştere de 4,67% în trimestrul III al acestui an faţă de trimestrul precedent şi de 14,71% faţă de acelaşi trimestru al anului anterior. Faţă de trimestrul II 2016, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în majoritatea activităţilor economice însă cele mai semnificative majorări s-au înregistrat în învăţământ (32,20%), administraţie publică (7,06%), sănătate şi asistenţă socială (5,18%) şi alte activităţi de servicii (5,12%). Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, pe principalele activităţi economice, cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) se observă în învăţământ (34,41%), tranzacţii imobiliare (30%) şi sănătate şi asistenţă socială (28,24%). Scădere s-a înregistrat doar în industria extractivă (-2,48%)