România, locul 7 în UE la producție agricolă. Media generală a scăzut, dar România a crescut

Scăderea uşoară din 2023 vine după o creştere de 19% în 2022, când valoarea producţiei agricole a blocului comunitar a atins un maxim istoric de 545,4 miliarde de euro.

Declinul din 2023 a pus capăt unui unui trend crescător care a început în anul 2010, şi s-a datorat în principal scăderii volumul producţiei (minus 2,3%), în timp ce preţurile nominale ale bunurilor şi serviciilor agricole au crescut uşor cu 0,8%.

Chiar dacă valoarea producţiei agricole a Uniunii Europene a fost mai mică în 2023 comparativ cu 2022, au fost 10 state membre (printre care se numără şi România) unde această valoare a crescut. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Ungaria (26%) şi Slovacia (12%), urmate de Luxemburg, Franţa, Belgia şi România.

Puţin peste jumătate (51%) din valoarea producţiei agricole europene a provenit în 2023 din culturile agricole (273,6 miliarde euro, în scădere cu 6% faţă de 2022) şi 39,9% a venit din sectorul de creşterii animalelor (214,3 miliarde euro, în creştere cu 2% faţă de 2022). Restul de 9,2% a venit din serviciile agricole (25,4 miliarde de euro) şi activităţile neagricole indivizibile (23,8 miliarde de euro).

Mai mult de jumătate (57,8%) din valoarea producţiei agricole a UE a fost realizată în 2023 în doar patru state: Franţa (95,8 miliarde euro), Germania (76,1 miliarde euro), Italia (73 miliarde euro) şi Spania (65,6 miliarde euro). Urmează în ordine: Ţările de Jos (41,5 miliarde euro), Polonia (36,8 miliarde euro) şi România (22,2 miliarde euro). Împreună aceste şapte state membre au fost responsabile pentru trei sferturi (76,5%) din valoarea producţiei agricole a UE în 2023.