Bursa românească trece la nivelul următor. Scurt istoric al BVB, de la Piaţă de Frontieră, la Piaţă Emergentă

Agenţia FTSE Russell, lider mondial de clasificare a indicilor bursieri, parte din grupul bursier London Stock Exchange, a decis la 26 septembrie 2019 că piaţa de capital din România va fi reclasificată de la statutul de Piaţă de Frontieră la cel de Piaţă Emergentă Secundară, începând din luna septembrie 2020, informează un comunicat de presă al agenţiei. FTSE Russell a anunţat că decizia asupra promovării Bursei de Valori de la Bucureşti va intra în vigoare odată cu revizuirea semi-anuală din septembrie 2020, scrie Agerpres.
Economica.net - vin, 27 sept. 2019, 10:41
Bursa românească trece la nivelul următor. Scurt istoric al BVB, de la Piaţă de Frontieră, la Piaţă Emergentă

Cele trei companii care vor fi incluse anul viitor în indicii FTSE Russell, Romgaz, Banca Transilvania şi BRD – Groupe Societe General, asigurau mai mult de jumătate din lichiditatea pieţei. Astfel, tranzacţiile cu titluri Banca Transilvania aveau o valoare de 5,76 milioane de lei, cele cu titluri Romgaz – 2,32 milioane de lei iar cele cu titluri BRD – 1,22 milioane de lei.

Prima utilizare a termenului de ”Piaţă emergentă” a fost consemnată în 1981, de către Corporaţia Financiară Internaţională din cadrul Băncii Mondiale. Instituţia a folosit atunci termenul pentru a defini o ţară cu venituri pe cap de locuitor de la scăzute la medii. În prezent, ţările care sunt încadrate în această categorie pot prezenta diferenţe mari. FTSE Russel clasifică Piaţa Emergentă din perspectiva investiţiilor, reglementărilor, accesibilităţii şi funcţionării pieţei, precum şi din poziţia unui investitor internaţional, având la bază 21 de criterii şi o anumită corelaţie între performanţa economică şi accesibilitatea pieţei. Piaţa de frontieră este cu un pas în spatele pieţelor emergente, în sensul că se află la un stadiu anterior de reformă economică şi dezvoltare a pieţei financiare. Acest lucru nu înseamnă neapărat că sunt mai sărace sau mai puţin dezvoltate faţă de multe dintre ţările emergente sau chiar faţă de câteva ţări dezvoltate, explică FTSE Russel.

Din 2003, FTSE Russel a instituit un cadru de clasificare pentru a asista comunitatea de investiţii în evaluarea stadiului evoluţiei burselor de valori din lume.

Clasificarea FTSE include patru categorii, iar la nivelul lunii martie 2019 era structurată astfel: Pieţe de frontieră (Argentina, Bahrain, Bangladesh, Botswana, Bulgaria, Cote d’Ivoire, Croaţia, Cipru, Estonia, Ghana, Iordania, Kazahstan, Kenya, Letonia, Lituania, Macedonia, Malta, Mauritius, Maroc, Nigeria, Oman, Palestina, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Sri Lanka, Tunisia, Vietnam, Islanda); Pieţe emergente secundare (Chile, China, Columbia, Egipt, India, Indonezia, Kuweit, Pakistan, Peru, Filipine, Qatar, Rusia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite); Pieţe emergente avansate (Brazilia, Republica Cehă, Grecia, Ungaria, Malaezia, Mexic, Africa de Sud, Taiwan, Thailanda, Turcia) şi Pieţe dezvoltate (Australia, Austria, Belgia/Luxemburg, Canada, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Hong Kong, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Polonia, Portugalia, Singapore, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Elveţia, Regatul Unit, SUA), conform https://www.ftserussell.com.

Bursa de Valori Bucureşti este cea mai importantă instituţie a pieţei de capital din România.

Bursa de Valori Bucureşti a fost fondată la 1 decembrie 1882, conform istoricului prezentat de site-ul bvb.ro, care evidenţiază şi afectarea activităţii bursiere din cauza evenimentelor sociale şi politice după 1939.

A fost reînfiinţată la 21 aprilie 1995, ca instituţie de interes public, după aproape 50 de ani în care activitatea bursieră a fost suspendată în urma instaurării regimului comunist. La 20 noiembrie 1995, a avut loc prima şedinţă de tranzacţionare.

În septembrie 1997, este lansat primul indice al BVB, indicele de referinţă BET. În acelaşi an sunt listate primele companii de importanţă naţională, printre care: Terapia Cluj Napoca, Antibiotice Iaşi, Alro Slatina, Policolor şi Automobile Dacia.

În 2001, este inaugurată tranzacţionarea obligaţiunilor la BVB prin listarea primelor două emisiuni de obligaţiuni municipale: Predeal şi Mangalia. În acelaşi an, sunt listate companiile Petrom şi BRD, majorând de aproape patru ori capitalizarea Bursei şi de peste două ori rulajul pieţei.

În 2002, BVB a devenit membru corespondent al Federaţiei Europene a Burselor de Valori (FESE), iar în 2003 membru cu drepturi depline al Federaţiei Euro-Asiatice a Burselor de Valori (FEAS).

În 2005, BVB a devenit societate pe acţiuni, acţiunile fiind distribuite societăţilor de brokeraj active la acel moment. Tot în 2005, BVB preia prin absorbţie piaţa Rasdaq.

În 2006, a avut loc prima privatizare a unei companii de stat la BVB – Transelectrica a fost listată în urma ofertei publice iniţiale de vânzare a 15%. În acelaşi an, a fost înfiinţat Depozitarul Central, instituţie cu rol de compensare, decontare şi registru, al cărui acţionar majoritar este BVB.

În urma aderării României la Uniunea Europeană, anul 2007 a reprezentat cel mai bun an din istoria BVB în ceea ce priveşte valoarea tranzacţiilor, iar indicii BVB au înregistrat maxime istorice. În acel an a avut loc oferta publică iniţială pentru 15% din acţiunile Transgaz şi listarea companiei la BVB, odată cu această ofertă fiind introduse la tranzacţionare pentru prima dată drepturile de alocare. Tot în 2007, BVB a devenit membru cu drepturi depline al Federaţiei Europene a Burselor de Valori.

În 2008, a avut loc prima listare duală, cea a Erste Group Bank AG, listată la Bursele din Viena şi Praga.

La 8 iunie 2010, BVB se listează pe propria Piaţă Reglementată.

În 2011, a avut loc listarea Fondului Proprietatea la BVB, cu o influenţă semnificativă asupra valorii tranzacţiilor şi a numărului de investitori activi pe piaţă.

În 2013, programul de privatizări prin piaţa de capital a continuat prin listarea Nuclearelectrica şi Romgaz. În acelaşi an, a fost creat Grupul de Lucru „Great Barriers Shift” destinat identificării elementelor necesare încadrării Romaniei la statutul de piaţă emergentă. Grupul a propus o serie de măsuri care să îmbunătăţească accesibilitatea şi să crească eficienţa pieţei.

În 2014, are loc oferta publică iniţială de vânzare de acţiuni Electrica – cea mai mare ofertă publică din istoria BVB – şi listarea companiei.

În 2015, BVB a devenit partener al initiaţivei Organizaţiei Naţiunilor Unite „Sustainable Stock Exchange”.

În septembrie 2016, FTSE Russell a inclus piaţa de capital din România pe lista ţărilor care prezintă un potenţial substanţial de a trece la statutul de piaţă emergentă într-un orizont de timp scurt sau mediu. După trei ani pe listele de monitorizare, FTSE Russell a anunţat că România îndeplineşte cerinţele necesare pentru a dobândi statutul de Piaţă Emergentă Secundară.

ASF: Statutul de piaţă emergentă al BVB, un pas important pentru dezvoltarea economică a României

Statutul de piaţă emergentă al BVB reprezintă un pas important pentru dezvoltarea economică a României, iar datorită noului statut, Bursa de la Bucureşti va avea un suflu nou şi vom vedea noi investitori şi emitenţi de calibru, a declarat preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Leonardo Badea, într-un comunicat remis vineri AGERPRES.

‘Este o veste extraordinară pentru economia României. ASF a sprijinit constant, prin ridicarea barierelor legislative şi prin scăderea costurilor, Bursa de Valori şi piaţa de capital din România. Sunt convins că, datorită noului statut, Bursa de la Bucureşti va avea un suflu nou şi vom vedea noi investitori şi emitenţi de calibru’, a spus Leonardo Badea.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) salută decizia FTSE-Russell, comunicată în cursul serii de 26 septembrie 2019, privind promovarea Bursei de Valori Bucureşti (BVB) la statutul de piaţă emergentă.

Conform instituţiei, decizia vine după o perioadă de trei ani în care evoluţia pieţei de capital din România a fost atent monitorizată, iar concluzia reprezintă o recunoaştere a progreselor înregistrate pe mai multe paliere calitative şi cantitative. Au fost recunoscute astfel îmbunătăţirea mecanismelor de tranzacţionare şi post-tranzacţionare, transparenţa sporită în ceea ce priveşte reglementările aplicabile pieţei de capital, creşterea guvernanţei emitenţilor şi, nu în ultimul rând, evoluţia pozitivă a lichidităţi pieţei.

ASF menţionează că noul statut al BVB arată că piaţa de capital din România se înscrie pe culoarele fluxurilor de capital către ţările emergente. Aplicarea acestei decizii de către FTSE se face gradual, cu trei mari repere temporale.

Astfel, la 31 decembrie 2019 are loc reconfigurarea indicativă a structurii pentru nouă indici dezvoltaţi de FTSE, prin preluarea datelor de tranzacţionare pentru primii trei emitenţi din România (Romgaz, Banca Transilvania şi BRD- Group SG).

La 30 iunie 2020 are loc preluarea datelor exacte privind coeficienţii alocaţii celor 3 emitenţi pentru introducerea în familia de indici FTSE şi în septembrie 2020, după a treia zi de vineri, are loc intrarea efectivă a emitenţilor din România în indicii FTSE.

ASF precizează că urmăreşte cu maxim interes şi cu angajament ferm deciziile care urmează că fie luate în luna iunie a anului 2020 de către MSCI, agenţie de clasificare a pieţelor de capital, privind încadrarea Bursei de la Bucureşti în aceeaşi categorie a pieţelor emergente.

Gustă (Certinvest): Promovarea la statutul de piaţă emergentă va dinamiza investitorii locali, iar volumele vor creşte cu 50%

Promovarea Bursei la statutul de piaţă emergentă de către Agenţia FTSE Russell va dinamiza investitorii locali, iar volumele tranzacţionate ar putea creşte cu 50%, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, Horia Gustă, director general Certinvest.

„În momentul în care ai lichiditate mai mare, pentru că ai mai mulţi jucători care se uită la piaţă, cu siguranţă că se va crea un dinamism şi în rândul jucătorilor români. Până acum mulţi care aveau sume ceva mai mari ziceau că nu avem lichiditate şi pentru că nu avem lichiditate ne e frică să intrăm pentru că nu ştim în cât timp ne asigurăm exitul. Acum, odată cu o lichiditate mai mare cred că această problemă nu o să mai existe”, a spus Horia Gustă.

El estimează o creştere cu 50% a volumelor tranzacţionate ca urmare a implicării unor jucători din exterior şi a dinamizării celor locali.

„Eu sunt convins că volumele vor fi mai mari. Estimez spre 50% volume mai mari. Avem odată investitorii străini care vor
veni şi se vor uita la piaţă şi vor face achiziţiile necesare portofoliilor proprii, dar pe de altă parte şi efectul dinamizării pieţei locale ca urmare a volumelor mai mari la Bursă. Deci din doi paşi cred că vom avea volume cu 50% mai mari”, a afirmat Horia Gustă.

De asemenea, el a precizat că volumele mai mari vor duce şi preţurile mai sus.

 

Anghel, BVB: Promovarea României la statutul de Piaţă Emergentă poate fi considerată echivalentul momentului aderării României la Uniunea Europeană

Promovarea României la statutul de Piaţă Emergentă poate fi considerată, din punct de vedere economic pentru piaţa de capital, echivalentul momentului aderării României la Uniunea Europeană, afirmă Lucian Anghel, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

„Promovarea României la statutul de Piaţă Emergentă poate fi considerată, din punct de vedere economic pentru piaţa de capital, echivalentul momentului aderării României la Uniunea Europeană. România merita să fie promovată pentru că a demonstrat, în repetate rânduri, că este o piaţă funcţională şi accesibilă. Un nou statut înseamnă noi posibilităţi de investiţii. Fonduri mult mai mari decât cele de până acum şi care gestionează sute de miliarde de euro vor putea să investească în România în următorii ani pentru că până acum aceşti administratori de fonduri erau restricţionaţi, prin prospect, să investească în pieţele de frontieră. Tocmai de aceea, investitorii români ar putea să beneficieze pe termen lung de această promovare fructificând randamentele oferite de oportunităţile investiţionale pe bursă. Am dori să le mulţumim tuturor entităţilor implicate în piaţa de capital şi autorităţilor care au fost aproape de bursă în acest proces de reformă a pieţei locale care a început acum aproape 7 ani,” a declarat Lucian Anghel.

Potrivit unui comunicat publicat vineri pe site-ul BVB, furnizorul global de indici FTSE Russell a promovat România la statutul de Piaţă Emergentă de la cel de Piaţă de Frontieră, decizia fiind luată după ce România s-a aflat timp de trei ani pe lista de monitorizare.

Reclasificarea statutului va intra în vigoare în septembrie anul viitor.

La rândul său, directorul general al BVB, Adrian Tănase, afirmă că acest statut obţinut de piaţa de capital din România poate „să deschidă ochii cât mai multor manageri din companiile private şi de stat şi să privească bursa ca pe un mediu eficient prin care îşi pot finanţa dezvoltarea afacerilor”.

„Acest nou statut reprezintă o recunoaştere a progreselor pieţei de capital locale şi reprezintă un moment de importanţă fundamentală pentru dezvoltarea viitoare. Ratingul de investment grade la nivel de ţară se va reflecta şi pe bursă odată cu această reclasificare pentru că bursa nu este altceva decât o oglindire fidelă a economiei. Când bursei îi merge bine şi economiei îi merge bine. Îmi doresc ca noul statut să deschidă ochii cât mai multor manageri din companiile private şi de stat şi să privească bursa ca pe mediu eficient prin care îşi pot finanţa dezvoltarea afacerilor. Suntem martorii unui moment istoric: este recunoaşterea internaţională că România merită să fie promovată şi sunt mândru şi fericit să conduc echipa care a făcut acest moment posibil,” a spus CEO-ul BVB.

Piaţa locală de capital a atins în septembrie un nou maxim istoric pentru indicele BET-TR, care include şi dividendele. Indicele a trecut de pragul de 15.000 de puncte în septembrie şi a ajuns la o creştere de 39% doar în acest an, ceea ce a făcut ca România să fie una dintre cele mai performante pieţe de capital din Europa.

„Ţelul nostru pentru următorii 10 ani este să dublăm nivelul de reprezentativitate al pieţei în economie – nivelul capitalizării companiilor româneşti listate ca procent din PIB – de la nivelul actual de 10% la 20% din PIB,” a adăugat Tănase.

România a fost promovată la statutul de Piaţă Emergentă de la cel de Piaţă de Frontieră, a anunţat, pe 26 septembrie, furnizorul global de indici FTSE Russell.

„FTSE Russell are deosebita plăcere să anunţe că România va primi statutul de Piaţă Emergentă Secundară. Ca parte a revizuirii anuale, Comitetul Consultativ FTSE Russell pentru Clasificarea Ţărilor a aprobat următoarea modificare a criteriului de rating: „Lichiditate” – Lichiditate de piaţă suficientă pentru a susţine investiţiile globale semnificative” – îmbunătăţită de la „Restricţionat” la „Admis”. Prin urmare, România îndeplineşte cele 9 criterii de calitate ale FTSE pentru statutul de Piaţă Emergenă Secundară potrivit schemei FTSE pentru clasificarea ţărilor. FTSE Russell felicită autorităţile pieţei de capital din România pentru atingerea acestui statut,” se arată în raportul furnizorului global de indici.

Potrivit BVB, este pentru prima dată când un furnizor global de indici upgradează piaţa de capital românească la Piaţă Emergentă.

Reprezentanţii bursei afirmă că este un moment istoric pentru România, a cărei bursă a fost închisă în timpul regimului comunist şi redeschisă aproape jumătate de secol mai târziu. Când a început din nou să funcţioneze, în noiembrie 1995, pe bursă erau listate 6 companii. Acum, la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) sunt listate 84 de companii doar pe piaţa principală şi, împreună, au o capitalizare de 36 de miliarde de euro.

„Piaţa de capital locală a avut de trecut peste multe obstacole şi a fost nevoie de timp ca să ajungem unde suntem astăzi. Doar gândiţi-vă că, în urmă cu şase ani, nu existau raportări simultane în limba engleză din partea companiilor listate, iar investitorilor străini le era foarte dificil să înţeleagă în mod clar ce anume se întâmpla în piaţă. Astăzi avem mecanisme de piaţă noi şi îmbunătăţite, acces facil la piaţă pentru investitori, mediu fiscal favorabil pentru investitorii instituţionali, raportare corporativă transparentă şi calitativă a emitenţilor, disponibilitatea fluxului de informaţii privind piaţa de capital şi legislaţia şi în limba engleză, un cadru de tranzacţionare competitiv, o guvernanţă corporativă îmbunătăţită pentru companiile listate. Acest mediu nou a atras în ultimii ani noi listări de acţiuni şi obligaţiuni,” a subliniat preşedintele Consiliului de Administraţie al BVB.

Pentru a putea atinge acest nou statut de piaţă, o serie de procese au fost accelerate şi îmbunătăţite în ultimul an şi jumătate. „Ne-am concentrat pe ceea ce aveam de făcut, am văzut ce ne lipsea şi am ţintit să îndeplinim toate criteriile. Încă de anul trecut, criterii care figurau ca neîndeplinite acum nu mai au această etichetă. Liberalizarea tranzacţiilor OTC a devenit posibilă anul trecut. Lichiditatea a fost, de asemenea, îmbunătăţită: valoarea medie zilnică de tranzacţionare pe segmentul de acţiuni este mai mare decât anul trecut. Am făcut tot ce sa putut face în acest timp extrem de scurt pentru a îndeplini toate criteriile necesare acestui upgrade,” a adăugat CEO-ul BVB, adăugând că „noi proiecte de dezvoltare a pieţei sunt în pregătire”.

De asemenea, promovarea la statutul de Piaţă Emergentă va permite pieţei de capital şi economiei româneşti să absoarbă noi fonduri şi transmite un semnal puternic către companiile private şi de stat că pot creşte semnificativ prin intermediul bursei.

Bursa de Valori Bucureşti are planuri să dezvolte în continuare infrastructura de piaţă şi îşi va concentra eforturile asupra proiectului CCP, contrapartea centrală locală care va deveni funcţională în următoarele 16 luni şi care va contribui decisiv la creşterea lichidităţii.

„Vom sărbători 25 de ani de bursă modernă în noiembrie anul viitor. Ne dorim să le arătăm partenerilor noştri că facem progrese în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii pieţei. În acest sens, proiectul Contrapărţii Centrale va crea cadrul care va permite o îmbunătăţire semnificativă a lichidităţii. Proiectul CCP va relansa piaţa derivatelor în România şi, în etapele viitoare, va da posibilitatea investitorilor sofisticaţi să acceseze noi tipuri de instrumente. Am pornit la drum cu proiectul CCP cu un singur scop în minte: să creştem lichiditatea pe termen mediu şi lung şi să le oferim investitorilor instrumentele necesare care să facă această piaţă şi mai atractivă,” a subliniat Adrian Tănase.

Bursa de Valori Bucureşti administrează pieţe de acţiuni, obligaţiuni şi alte instrumente financiare, prin platforme reglementate sau sisteme alternative de tranzacţionare şi furnizează o gamă variată de servicii participanţilor la pieţele financiare. BVB este o companie listată pe propria piaţă din 2010. 

Eugen Teodorovici: Trecerea pieţei de capital la statutul de piaţa emergentă este o decizie istorică pentru România

Bursa de Valori Bucureşti a fost promovată de agenţia FTSE Russell la statutul de Piaţa Emergentă Secundară, de la cel de Piaţă de Frontieră, ceea ce înseamnă o recunoaştere a progresului făcut în ultimii ani de piaţa de capital din România.

„Anunţul FTSE Russell de astăzi este o decizie istorică pentru România, un nou pas către realizarea unui proiect de ţară pentru care am insistat în ultimii ani de zile şi care este legat şi de procesul de aderare la moneda Euro. Piaţa de capital românească intră într-un club mai select al burselor de profil, echivalentă categoriei Ťinvestment gradeť de care beneficiază ţara noastră în clasificarea agenţiilor de rating şi are acum şansa de a contribui şi mai mult la capitalizarea economiei reale româneşti. Decizia de astăzi este atât o bătălie câştigată după 5 ani de muncă intensă în sprijinul trecerii bursei româneşti la statutul de Ťpiaţă emergentăť, cât şi o realizare importantă pentru orice viitoare guvernare indiferent de culoarea politică”, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

Ministrul român consideră că această decizie reflectă cadrul macroeconomic favorabil al ţării noastre, încrederea de care se bucură economia românească în rândul investitorilor şi paşii extraordinari făcuţi de autorităţi pentru creşterea atractivităţii pieţei bursiere de la Bucureşti.

Conform estimărilor, trecerea la statutul de piaţă emergentă se traduce şi prin accesul ţării noastre la fonduri de investiţii de 30 de ori mai mari decât cele alocate pieţelor de frontieră, atragerea de capital străin creând şi premisele creşterii acţiunilor companiilor cotate la bursa de la Bucureşti.

Teodorovici precizează că în acelaşi timp, toate autorităţile implicate în acest proiect trebuie să continue reformele pentru dezvoltarea pieţei de capital româneşti, inclusiv prin crearea unei contrapărţi centrale româneşti, prin dezvoltarea pieţei de derivate şi prin creşterea capacităţii de finanţare a economiei reale.

„Ministerul Finanţelor va continua să ia toate măsurile în acest sens, consolidându-şi eforturile de asigurare a unui cadru macroeconomic favorabil, a încrederii investitorilor în economia românească şi de creştere a atractivităţii pieţei de capital din România, inclusiv prin sprijinirea procesului unor noi IPO-uri ale companiilor de stat. Sunt convins că decizia de astăzi este un semnal-cheie şi pentru investitorii americani care au acum o dovadă în plus a extraordinarelor oportunităţi pentru investiţii oferite de România”, a precizat ministrul Eugen Teodorovici, aflat într-o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii.

În acelaşi timp, ministrul Eugen Teodorovici a subliniat şi o serie de contribuţii ale MFP la dezvoltarea pieţei de capital şi diversificarea instrumentelor de finanţare puse la dispoziţia investitorilor, pentru a deveni o alternativă viabilă la finanţarea prin intermediul sectorului bancar.

„Dincolo de modificările legislative promovate de MFP pentru creşterea atractivităţii pieţei de capital din România, este de amintit decizia curajoasă a guvernării social-democrate de a reduce impozitul pe dividende de la 16% la 5%. Numai în acest an, dividendele au adus pieţei de capital din România o creştere de 36% în primele 8 luni. De asemenea, titlurile de stat emise de statul român reprezintă o componentă esenţială în formarea şi dezvoltarea altor pieţe pentru finanţarea proiectelor de investiţii, cum ar fi piaţa obligaţiunilor municipale sau a celor emise de companii. În acelaşi timp, ele contribuie la lărgirea şi diversificarea bazei de investitori (fonduri de pensii private, fonduri de investiţii, fonduri mutuale, societăţi de asigurări, etc.) atât în plan local, cât şi extern. MFP depune eforturi susţinute pentru dezvoltarea pieţei interne a titlurilor de stat şi urmărim crearea unei curbe de randament lichidă şi stabilă a titlurilor de stat. Menţionez sprijinul şi eforturile în direcţia creşterii gradului de educaţie financiară, în rândul investitorilor mici, mai puţin sofisticaţi, astfel încât aceştia să poată accesa instrumentele de finanţare oferite de piaţa de capital românească şi aici mă refer la Programul Fidelis, lansat în 2015, care s-a bucurat de un real succes prin cele două emisiuni, prin care au fost lansate titluri de stat destinate persoanelor fizice prin mecanismul Bursei de Valori şi pe care intenţionam să-l reluam în viitor”, a mai precizat şeful MFP.

Potrivit unui comunicat al instituţiei remis joi AGERPRES, Ministerul Finanţelor Publice este promotorul OUG nr. 90/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, prin care au fost eliminate barierele în calea pieţei de capital şi s-au creat premisele necesare pentru asigurarea recalificării pieţei de capital româneşti de la categoria de piaţă de frontieră la statutul de piaţă emergentă.

Tot la nivel legislativ, adoptarea Legii nr. 126/2018 privind pieţele de instrumente financiare, promovată de MFP, a avut un impact semnificativ asupra pieţei de capital şi economiei româneşti prin schimbarea arhitecturii pieţei şi a modului de desfăşurare a tranzacţiilor, fiind vizate creşterea competiţiei, a transparenţei, stabilitatea financiară şi funcţionarea ordonată a pieţelor.

În plus, recent, Ministerul Finanţelor Publice împreună cu Autoritatea de Supraveghere Financiară au demarat strategia naţională pentru piaţa de capital şi a infrastructurii acesteia.

Acest proiect se încadrează în programul SRSP de finanţare de către Comisia Europeană, iar asistenţa tehnică va fi acordată de către Banca Mondială. Prin strategia naţională privind piaţa de capital se va stabili un cadru coerent de creştere şi acces la finanţare, prin îmbunătăţiri/modificări legislative care să sprijine planul de înfiinţare a Contrapărţii Centrale locale, precum şi alte măsuri de sprijinire a accesului IMM-urilor la finanţare, participarea mai largă a investitorilor, creşterea încrederii în segmentul pieţei de capital etc. Proiecte similare au fost dezvoltate în ţări precum Cehia, Ungaria şi Polonia, spun reprezentanţii MFP.

ARB: Intrarea în liga pieţelor emergente,cea mai mare realizare a României în plan economico-financiar din ultimii ani

Intrarea României în liga pieţelor emergente este cea mai mare realizare a ţării în plan economico-financiar din ultimii ani, iar dezvoltarea pieţei de capital reprezintă un deziderat inclusiv pentru îndeplinirea criteriilor de convergenţă pentru adoptarea euro, a declarat Sergiu Oprescu, Preşedinte al Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor.

„Piaţa de capital din România intră într-o nouă etapă de dezvoltare. Intrarea în liga pieţelor emergente este poate cea mai mare realizare a României în plan economico-financiar din ultimii ani. De altfel, dezvoltarea pieţei de capital reprezintă un deziderat inclusiv pentru îndeplinirea criteriilor de convergenţă pentru adoptarea monedei unice euro. Această clasificare reprezintă un element transformator al pieţei de capital din România, dar şi un imbold pentru creşterea importanţei acesteia în susţinerea antreprenorilor şi a economiei României”, a spus Sergiu Oprescu.

Asociaţia salută decizia FTSE Russell privind promovarea pieţei de capital din România la statutul de piaţă emergentă secundară (Secondary Emerging).

Conform ARB, accederea pieţei de capital din România la statutul de piaţă emergentă secundară ar putea genera un apetit sporit din partea fondurilor administrate specializate pe pieţele emergente, creşterea capitalului disponibil şi a preţurilor acţiunilor companiilor listate. Aceste dezvoltări ar putea impulsiona noi listări de companii.

‘Parteneriatul dezvoltat prin intermediul iniţiativelor legislative şi al dialogului permanent al membrilor Comisiei Pieţe de Capital şi Trezorerie din ARB cu Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Bursa de Valori Bucureşti şi Depozitarul Central s-a concretizat în îmbunătăţirea cadrului legislativ şi a aspectelor operaţionale aplicabile tuturor participanţilor şi investitorilor care accesează piaţa de capital din România, fiind un factor semnificativ în obţinerea de către România a statutului de piaţa emergentă. Mulţumim pe această cale tuturor părţilor implicate în acest demers important pentru România. ARB are o viziune integrată asupra pieţei financiare din România şi va continua eforturile pentru a aduce piaţa de capital din România la acelaşi nivel cu pieţele dezvoltate din Europa’, a menţionat Ioana Apa, preşedintele Comisiei Pieţe de Capital şi Trezorerie din cadrul ARB.

Asociaţia Română a Băncilor menţionează că, prin intermediul membrilor săi, combină expertiza locală cu cea europeană şi globală şi este angajată strategic în dezvoltarea de practici aplicabile la nivelul întregii industrii financiare, în linie cu standardele internaţionale şi cu reglementările Uniunii Europene.

Şerban(ARIR): Promovarea României la statutul de Piaţă Emergentă ar putea duce la creşterea preţului acţiunilor şi a valorilor de tranzacţionare

Promovarea României la statutul de Piaţă Emergentă de către Agenţia FTSE Russell ar putea duce la creşterea preţului acţiunilor şi a valorilor de tranzacţionare, a declarat vineri, pentru Agerpres, Daniela Şerban, preşedintele Asociaţiei pentru Relaţii cu Investitorii la Bursă din România (ARIR).

„Judecând după exemplele altor burse, care au fost în situaţia României, creşterile de preţ au fost semnificative şi de asemenea şi valorile de tranzacţionare. Pentru că înseamnă intrări mai mari de bani în România de la fonduri mult mai mari care vor trebui să aibă România în portofoliu. Practic, vorbim de câteva acţiuni care în acest moment sunt incluse în indicii pieţelor de frontieră, care vor fi incluse în indicii pieţelor emergente, care au mult mai mulţi bani. Deci fondurile de investiţii cu administrare pasivă, care sunt obligate să respecte conţinutul unui indice, vor fi nevoite să achiziţioneze acţiuni româneşti. Şi investitorii străini spun asta, nu eu, că vor urma mai mari creşteri şi de preţ şi de tranzacţionare pentru că aşa s-a întâmplat în alte pieţe când există acest flux mare de intrări”, a explicat Daniela Şerban.

Aceasta a precizat că, din perspectiva investitorilor, promovarea este un semnal foarte bun, care arată că tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani au dus România pe o traiectorie de dezvoltare.

„Acum trebuie de avut în vedere că includerea efectivă a companiilor româneşti în indicii pieţelor emergente va avea loc la anul. Deci, noi vom beneficia pe parcursul întregului an viitor, dar reajustările efective de portofoliu şi urmărirea indicilor de pieţe emergente a celor de la FTSE Russell se va întâmpla din septembrie anul viitor. Însă, ca imagine şi credibilitate şi tendinţă către viitor e un lucru foarte bun”, a menţionat Daniela Şerban.

De asemenea, preşedintele ARIR a afirmat că MSCI este mai mare în pieţele de frontieră şi emergente şi astfel impactul cel mai mare asupra pieţei l-ar avea dacă am intra în MSCI Emerging Markets.

„La MSCI ar fi o posibilitate anul viitor în iunie să fim incluşi pe lista de aşteptare”, a spus Daniela Şerban.

MSCI provine de la Morgan Stanley Capital International, iar MSCI Index reprezintă performanţele actiunilor companiilor mari şi mijlocii, pe termen mediu, în 23 de pieţe dezvoltate.

În ceea ce priveşte impactul promovării pieţei din România la statutul de Piaţă Emergentă asupra viitoarelor listări, Daniela Şerban a declarat că acestea depind şi de contextul local politic şi de predictibilitate.

„Erau mai multe companii care ar fi vrut să se listeze sau pregăteau listarea însă planurile au fost puse în aşteptare până la o clarificare a situaţiei. Nu poţi să faci un buget pe trei – cinci ani şi să propui o strategie când ai schimbări legislative care te pun în situaţia să nu-ţi respecţi promisiunea faţă de investitori”, a mai declarat Daniela Şerban.

România a fost promovată la statutul de Piaţă Emergentă de la cel de Piaţă de Frontieră, a anunţat, pe 26 septembrie, furnizorul global de indici FTSE Russell, lider mondial de clasificare a indicilor bursieri.

România a fost adăugată lista de monitorizare FTSE Russell în septembrie 2016.

Te-ar mai putea interesa și
Grupurile europene revin la expoziții. Renault, Stellantis și BMW sunt gata pentru Paris Motor Show 2024
Grupurile europene revin la expoziții. Renault, Stellantis și BMW sunt gata pentru Paris Motor Show 2024
Alături de grupul Renault, un obișnuit al ultimelor expoziții auto europene, grupurile BMW și Stellantis ar putea participa la ediția din acest an a salonului de la Paris....
Alro își mai revine: producția de aluminiu a crescut la cel mai înalt nivel din ultimele cinci trimestre
Alro își mai revine: producția de aluminiu a crescut la cel mai înalt nivel din ultimele cinci trimestre
Alro Slatina, cel mai mare producător de aluminiu din Europa de Sud-Est, a prezentat rezultate operaționale în creștere ...
Cultura grâului de toamnă, afectată de secetă în Moldova, Dobrogea, Oltenia şi Muntenia şi local în Transilvania
Cultura grâului de toamnă, afectată de secetă în Moldova, Dobrogea, Oltenia şi Muntenia şi local în Transilvania
Cultura grâului de toamnă este afectată de secetă pedologică moderată şi puternică în Moldova, Dobrogea, Oltenia ...
Franţa cere retailerilor să notifice cumpărătorii cu privire la reducerea dimensiunii produselor fără o reducere corespunzătoare a preţurilor
Franţa cere retailerilor să notifice cumpărătorii cu privire la reducerea dimensiunii produselor fără o reducere corespunzătoare ...
Retailerii francezi vor trebui să notifice cumpărătorii cu privire la reducerea dimensiunii produselor fără o reducere ...