România nu îndeplineşte criteriile pentru euro legate de inflaţie şi curs

‘România nu îndeplineşte criteriul legat de stabilitatea preţurilor. Inflaţia medie din ultimele 12 luni, până în aprilie 2014, a fost de 2,1%, peste valoarea de referinţă de 1,7%, calculată ca medie pe ultimele 12 luni a ratelor de inflaţie din Lituania, Portugalia şi Irlanda (nr. – cele mai performante din UE) plus 1,5 puncte procentuale. Mai mult, estimările CE indică faptul că inflaţia va rămâne peste valoarea de referinţă în următoarele luni’, se arată în raportul CE.

Totuşi, inflaţia va rămâne scăzută în 2014, susţinută de preţurile reduse ale alimentelor, dar va creşte în 2015 ca urmare a revenirii cererii interne. ‘Proiecţiile de primăvară ale CE indică o inflaţie lunară medie de 2,5% în 2014 şi 3,3% în 2015’, se precizează în raport. Pe de altă parte, preţurile relativ scăzute din România (54% din media zonei euro în 2012) arată un potenţial semnificativ de convergenţă a acestora pe termen lung.

În ceea ce priveşte cursul de schimb, din raportul CE reiese că ţara noastră nu îndeplineşte acest criteriu.

‘Leul românesc nu participă la mecanismul ratelor de schimb ERM II. România practică un regim de flotare controlată, care permite intervenţii ale băncii centrale pe piaţa valutară’, se menţionează în raport.

După criza financiară internaţională de la sfârşitul lui 2008 şi începutul lui 2009, leul s-a stabilizat şi s-a tranzacţionat, în mare măsură, în intervalul 4,1 – 4,3 lei/euro până spre finalul lui 2011. În ultimii doi ani, leul s-a depreciat faţă de euro cu 1,9%, potrivit documentului citat.

Citeste si: România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia nu îndeplinesc condiţiile pentru adoptarea euro

Pe de altă parte, România îndeplineşte criteriul referitor la finanţele publice.

‘România nu se află sub procedura de deficit excesiv. Deficitul bugetar a scăzut de la 5,5% din PIB în 2011 la 3% în 2012, în special datorită tăierii cheltuielilor, dar şi îmbunătăţirii veniturilor. În 2013, deficitul bugetar a fost de 2,3% din PIB şi, conform predicţiilor din această primăvară ale CE, se va reduce la 2,2% din PIB în acest an şi la 1,9% în 2015. Datoria publică va creşte, în schimb, de la 38,4% din PIB în 2013, la 40,1% în 2015’, potrivit raportului CE.

Ţara noastră îndeplineşte şi criteriul referitor la ratele dobânzilor pe termen lung.

‘Dobânzile în România erau peste valoarea de referinţă în 2012, dar au scăzut în aprilie 2014 la 5,3%, sub valoarea de referinţă de 6,2%. Astfel, spread-ul dintre ratele dobânzilor pe termen lung din România şi obligaţiunile de tip benchmark germane a scăzut de la peste 500 de puncte de bază la finalul lui 2012 la aproximativ 380 în aprilie 2014’, se mai arată în raport.

Pe lângă cele cinci criterii de convergenţă, prevăzute de tratatul de la Maastricht, Comisia Europeană a analizat şi alţi factori precum balanţa de plăţi, al cărei deficit s-a ajustat, mediul de afaceri, unde România nu a performat la fel de bine ca celelalte state din zona euro, şi legislaţia bancară, care nu este complet compatibilă cu adoptarea monedei unice europene