România, printre ţările cu cel mai semnificativ avans al preţurilor producţiei industriale în UE, în noiembrie

Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au scăzut cu 0,2% în Uniunea Europeană şi cu 0,3% în zona euro, în noiembrie, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat o creştere de 0,2% în UE şi de 0,3% în zona euro, iar România se află printre statele membre UE cu cel mai semnificativ avans, arată datele publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
AGERPRES - vin, 05 ian. 2024, 15:42
România, printre ţările cu cel mai semnificativ avans al preţurilor producţiei industriale în UE, în noiembrie

În noiembrie, comparativ cu luna precedentă, cea mai mare creştere a preţurilor producţiei industriale în UE s-a înregistrat în Suedia (4,1%), Franţa (2,4%), Bulgaria (0,7%), Danemarca şi România (ambele cu 0,6%), iar cel mai sever declin în Slovacia (minus 3%), Portugalia (minus 2,3%) şi Spania (minus 2,1%).

Eurostat precizează că preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de scădere a preţurilor la bunurile intermediare (0,4%), la energie (0,3%), la bunurile de capital şi la bunurile de folosinţă îndelungată (ambele cu 0,2%), în timp ce preţurile au rămas stabile la bunurile de folosinţă imediată.

În noiembrie, comparativ cu perioada similară din 2022, preţurile producţiei industriale au înregistrat o scădere de 8,8% în zona euro şi de 8,1% în Uniunea Europeană.

Cele mai semnificative scăderi ale preţurilor produselor care ies pe porţile fabricilor au fost înregistrate în Belgia (minus 18,7%), Italia (minus 16,3%) şi Letonia (minus 15,3%), iar cele mai mari creşteri în Luxemburg (20,4%), Slovacia (10,9%) şi Slovenia (2,9%). România a raportat un declin de 3,3% în noiembrie, după o scădere de 2,9% luna precedentă.

Eurostat precizează că preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de un declin de 21,3% al preţurilor la energie şi de 5,2% la preţurile bunurilor intermediare, în timp ce au crescut preţurile bunurilor de folosinţă îndelungată (2,8%), bunurilor de capital (3%) şi bunurilor de folosinţă imediată (3,4%).

Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este transmisă de obicei pe seama consumatorilor finali şi de aceea poate fi un indicator al evoluţiei inflaţiei pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară.

Te-ar mai putea interesa și
Noile medicamente pentru obezitate influențează cheltuielile consumatorilor. Restaurantele fast food, marii pierzători
Noile medicamente pentru obezitate influențează cheltuielile consumatorilor. Restaurantele fast food, marii pierzători
Noua generație de medicamente pentru obezitate produce schimbări ample în industria farma, dar are ramificații și în alte zone ale economiei, unele companii „suferind" în urma stilului de......
DOUGLAS România a deschis primul său magazin din Pitești, al 42-lea din rețea
DOUGLAS România a deschis primul său magazin din Pitești, al 42-lea din rețea
DOUGLAS România își continuă extinderea prin deschiderea primului magazin din Pitești, în Argeș Mall, care devine, ...
Calm pe piața cripto după halvingul Bitcoin
Calm pe piața cripto după halvingul Bitcoin
Mișcările de pe piața cripto au fost destul de calme săptămâna trecută, deoarece piața a început să se adapteze ...
Rabla – Dosare de finanţare în valoare de peste 52,7 milioane de lei, aprobate marţi în programe
Rabla – Dosare de finanţare în valoare de peste 52,7 milioane de lei, aprobate marţi în programe
Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a aprobat, marţi, noi dosare de finanţare pentru programele "Rabla Clasic" şi ...