România, reticentă faţă de Rusia, caută să se apropie de Occident

Ministrul american al apărării, Chuck Hagel, se va afla în România în această săptămână, în cadrul unei serii de vizite la nivel înalt ale unor oficialităţi americane menite să amintească acestei ţări est-europene – şi ruşilor – că Occidentul nu doarme în timp ce preşedintele rus Vladimir Putin încearcă să extindă sfera de influenţă a Federaţiei Ruse.

Rusia nu este o ameninţare directă pentru teritoriul României, şi totuşi din discuţiile purtate în această ţară transpare preocuparea cu privire la expansionismul rusesc, în parte pentru că au trecut doar 25 de ani de când românii l-au înlăturat de la putere pe Nicolae Ceauşescu, dictatorul comunist susţinut de sovietici, scrie autorul articolului, Paul Singer. În opinia sa, românii sunt convinşi că apetitul pentru noi teritorii al lui Putin nu este satisfăcut şi că Republica Moldova ar fi următoarea ţintă.

Singer îl citează pe europarlamentarul român Ioan Mircea Paşcu, care a declarat recent la o conferinţă organizată la Bucureşti că incursiunea Rusiei în Ucraina nu este una fără costuri pentru Moscova. ‘Costul pentru Rusia îl reprezintă o NATO revigorată’, a spus Paşcu, care a adăugat că, după anexarea Crimeii, ‘Rusia este mai izolată decât înainte şi dl Putin este mai compromis decât înainte’.

Paul Singer aminteşte şi declaraţiile lui Iulian Chifu, consilierul pe probleme de politică externă al preşedintelui României, care a apreciat că evenimentele din Ucraina au avut ca rezultat transformarea graniţei de est a României dintr-o ‘graniţă civilizată’ – concepută ca o graniţă a ‘parteneriatului pentru pace’ dintre Rusia şi lumea occidentală – într-o ‘graniţă puternică, o graniţă întărită… o graniţă din timpul perioadei de îngrădire’ (politica de stăvilire, politica de îngrădire sau politica de izolare, în limba engleză containment, a fost o politică a SUA, care presupunea utilizarea numeroaselor strategii pentru a preveni extinderea comunismului în lume – n.r.).

România se învecinează la nord-est cu Ucraina şi la est cu Republica Moldova. Cu ocazia unei întâlniri, în luna mai, cu vicepreşedintele american Joe Biden, premierul român Victor Ponta a evidenţiat preocuparea ţării sale pentru Republica Moldova. ‘Am vorbit destul de mult despre statul moldovean’, a spus Ponta, care a mulţumit pentru ‘sprijinul pe care administraţia de la Washington îl oferă într-un mod explicit’.

Potrivit USA Today, Ponta a mai spus că România acţionează pentru a-şi spori producţia de energie, astfel încât România ‘să-şi poată asigura – pentru ea şi pentru Republica Moldova – independenţa energetică ce este chiar mai importantă în actualele condiţii de criză’.

SUA s-au angajat într-o campanie susţinută de reasigurare a României. Ca stat membru al NATO, România intră sub incidenţa articolului 5 al Tratatului NATO, care stipulează că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre statele membre, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor ţărilor membre. Cu prilejul vizitei sale din mai, Biden a reconfirmat în mod expres angajamentul SUA în ceea ce priveşte apărarea României.

Rămân totuşi câteva provocări de ambele părţi. Ani la rândul, România nu a reuşit să îndeplinească cerinţa NATO de a aloca 2% din PIB cheltuielilor pentru apărare, cu toate că guvernul a promis acum să facă acest lucru până în 2016. Iar SUA nu au reuşit să desemneze un nou ambasador în România, lăsând postul vacant de mai bine de un an.

Fostul ambasador al SUA în România, Mark Gitenstein, a declarat că România va juca un rol crucial în promovarea intereselor americane. România este ‘cel mai de încredere aliat din regiune, în prezent’, atât ca ‘tampon împotriva oricărei expansiuni viitoare (a Rusiei)’, cât şi ca ‘ancoră a NATO în Europa de de Sud-Est’, a apreciat Gitenstein