România se retrage din Banca Internaţională de Investiţii și Banca Internaţională de Cooperare Economică, în care acționarul principal este Rusia

„România susţine ferm măsurile coordonate la nivel european în această criză şi este pe deplin angajată în implementarea tuturor sancţiunilor agreate. În actuala situaţie, este crucial ca toate Statele Membre să contribuie la apărarea valorilor noastre fundamentale. În acelaşi timp, trebuie să găsim soluţii rapide şi coordonate pentru a împărţi atât povara costurilor, cât şi pe cea a riscurilor care derivă din această criză”, a subliniat ministrul Finanţelor.

Anunțul de retragere a României din BII a fost făcut pentru prima dată pe 25 februarie de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru. Noutatea de astăzi este anunțul privind retragerea României din Banca Internaţională de Cooperare Economică, instituție cu sediul la Moscova.

”România urmează să demareze procedurile de retragere din Banca Internaţională de Investiţii (BII)”, a declarat săptămâna trecută Dan Cărbunaru, într-o conferință de presă.

Banca Internațională de Investiții (BII) a fost fondată în 1970 de mai multe state din blocul comunist printre care și Republica Socialistă România. Inițial sediul instituției s-a aflat la Moscova pentru ca în ianuarie 2019 să fie anunțată mutarea acestuia la Budapesta. Conform ministrului ungar de Finanțe, Mihaly Varga, acestă decizie a fost luată încă din 2018.

În data de 19 februarie 2021 banca s-a mutat în noul sediu din clădirea istorică Lanchid Palota aflată în centrul Budapestei. România este al șaselea acționar al BII, pachetul pe care-l deține fiind de 6,14%.

În prezent, acționarii băncii sunt Bulgaria, Cuba, Cehia, Ungaria, Mongolia, România, Rusia, Slovacia și Vietnam. Rusia deține 47,46% din acțiunile băncii, Ungaria fiind al doilea acționar cu 17,27%, iar pe trei Bulgaria cu 9,93%.

Banca Internațională de Cooperare Economică a fost înființată în 1963 și își are sediul la Moscova. Țările încă membre sunt: Bulgaria, România, Vietnam, Mongolia, Rusia, Cehia, Slovacia și Polonia. România a intrat în acționariatul băncii în 1964.

De asemenea, Adrian Câciu a apreciat că discuţia privind revizuirea Pactului de Creştere şi Stabilitate trebuie să reflecte abordarea flexibilă necesară în ceea ce priveşte investiţiile publice şi cheltuielile în domeniul apărării.

Miniştrii de Finanţe din Uniunea Europeană au avut miercuri un schimb de opinii privind coordonarea aspectelor economice şi financiare în contextul crizei din Ucraina, eveniment desfăşurat în regim de videoconferinţă.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a prezentat o informare cu privire la situaţia economică actuală şi impactul imediat sau anticipat al sancţiunilor europene impuse Federaţiei Ruse. De asemenea, comisarul european Paolo Gentiloni, preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, preşedintele Băncii Europene de Investiţii, Werner Hoyer, şi directorul Mecanismului European de Stabilitate, Klaus Regling, au făcut o evaluare a efectului sancţiunilor atât asupra economiei ruseşti, cât şi asupra economiei europene.

Printre cele mai importante sancţiuni adoptate de Uniunea Europeană în domeniul financiar-bancar sunt îngheţarea activelor pentru 7 bănci ruseşti, interzicerea cumpărării de acţiuni în UE de către companiile de stat din Rusia, restricţionarea depozitelor cetăţenilor ruşi la maximum 100.000 euro în băncile europene, interzicerea cumpărării de bonduri europene de către Rusia şi îngheţarea rezervelor Băncii Centrale din Federaţia Rusă.