1EUR = 4.7787 RON | Bucureşti 6 º

Extern

România şi lumea post-criză. Cum navigăm în 2016 printre pericolele şi riscurile din jurul nostru

O lume mai tensionată ca oricând în ultimii 25 de ani, cu pericole şi conflicte la tot pasul. Plouă cu petrol ieftin, dar jocurile marilor bănci centrale ne-ar putea lăsa în ofsaid. Vedem în continuare care sunt principalele riscuri externe la care este expusă România la trecerea în noul an, dar şi ce am putea avea de câştigat.

14 dec, 2015 | ECONOMICA.net

Petrol. Greu de spus cu certitudine ce va cântări mai greu la anul. Prăbuşirea preţului petrolului are implicaţii semnificative pentru economie, dar şi în plan geopolitic.

Marii producători de petrol, în frunte cu ţările arabe din cadrul OPEC şi Rusia, sunt încleştaţi în lupta pentru conservarea cotei de piaţă. Preţul barilului de petrol a coborât de la peste 100 de dolari în toamna anului trecut la mai puţin de 40 de dolari în prezent, iar până acum nimeni nu pare dispus să cedeze, în pofida problemelor financiare care apar atunci când eşti nevoit să-ţi vinzi marfa ieftin.

În prezent, toate semnele anunţă noi scăderi ale preţului petrolului în noul an. La summit-ul OPEC de la Viena de la începutul lunii decembrie, Arabia Saudită a rămas neclintită, refuzând din nou să accepte reducerea producţiei pentru a aduce preţurile mai sus. Mai mult, OPEC a renunţat la ţintele de producţie, oricum ignorate în ultimul an şi jumătate: fiecare ţară produce şi exportă cât vrea.

În plus, primăvara anului viitor va aduce cel mai probabil în piaţă Iranul, unul dintre cei mai mari producători şi exportatori de petrol din lume înaintea embargoului impus de Statele Unite şi aliaţi pentru a descuraja programul nuclear al Teheranului. Sancţiunile economice vor fi ridicate treptat, după cum prevede acordul încheiat în acest an de SUA şi marile puteri cu Iranul. Acordul asupra programului nuclear al Iranului dezlănţuie economic vechiul rival regional al Arabiei Saudite şi Turciei şi cea mai mare putere de orientare şiită din regiune.

Dincolo de suferinţa statelor producătoare, care tânjesc după petrodolarii de altădată, prăbuşirea preţului petrolului reprezintă un câştig binevenit pentru economiile consumatoare de ţiţei, în speţă Statele Unite, Uniunea Europeană şi marile economii emergente - China, India, Brazilia. Ieftinirea carburanţilor va produce scăderi de costuri la scară largă şi va acţiona ca un stimulent al activităţii economice acolo unde măsurile fiscale şi de politică monetară ale guvernelor şi băncilor centrale s-au dovedit ineficiente.

Partea pozitivă a ieftinirii petrolului se vede deja în România. De ceva vreme avem benzină şi motorină mai ieftine decât valorile cu care ne-am obişnuit în ultimii ani - sub 5 lei pe litru în prezent - ceea ce accentuează declinul inflaţiei, aflată oricum în teritoriu negativ după reducerea TVA la alimente. Anul 2016 aduce scăderea cotei generale a TVA de la 24% la 20%, reducere care se aplică şi carburanţilor.

Război şi terorism

Declinul abrupt al cotaţiei barilului a fost însoţit de prăbuşirea preţurilor principalelor materii prime şi metale industriale, precum fierul, cuprul, zincul sau platina.

Industria minieră se pregăteşte să intre în conservare până la revenirea preţurilor. Zeci de mii de oameni sunt în pericol să fie puşi pe liber, în special la minele de pe continentul african, destabilizând comunităţi a căror coeziune depinde tocmai de minerit.

Apariţia unor noi zone de conflict ar agrava fenomenul migraţiei declanşat în ultimii ani, care a adus în 2014 şi, mai ales, în 2015 în Europa cel mai mare val de refugiaţi şi imigranţi de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace, veniţi din Orientul Mijlociu, Africa şi Asia. Controversele din jurul migraţiei, amplificate exponenţial de atacurile teroriste sângeroase din Franţa, ameninţă să blocheze, cel puţin temporar, sistemul Schengen de liberă circulaţie, atât de râvnit de România şi atât de util economiei UE.

Lumea nu a mai fost atât de tensionată din timpul Războiului Rece: în succesiune rapidă, primăvara arabă, izbucnirea războiului civil în Siria şi situaţia volatilă din Libia, anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia şi conflictul separatist din estul Ucrainei, urmate de ascensiunea grupării teroriste Stat Islamic şi transformarea Siriei într-un teatru de război în care fiecare jucător îşi testează armamentul din dotare.

UE se clatină

Măturată de valuri de nemulţumire pe fondul crizei financiare, recesiunii economice şi crizei datoriilor de stat, care au adus hegemonia austerităţii în Europa şi au lăsat în urmă o economie în stagnare cronică, Uniunea Europeană se află într-un moment determinant: va colapsa în faţa extremismului, xenofobiei şi terorii sau va găsi resursele să iasă cu capul sus din întuneric?

Anul viitor va aduce un examen greu pentru Uniune - negocierile cu Marea Britanie, unde Conservatorii lui David Cameron au primis, până la finele lui 2017, un referendum "in-out", lăsând poporul să decidă dacă vrea să rămână în sau să iasă din UE. Spectrul Grexitului nu trebuie nici el uitat, căci va reveni cu siguranţă în prim plan odată ce Grecia va avea nevoie, din nou, de banii vecinilor din zona euro pentru a evita falimentul.

Există însă speranţă. Zgomotul extemelor a asurzit în Europa în acest weekend, după ce Frontul Naţional, mişcarea de extremă dreapta din Franţa care ameninţa să detroneze partidele moderate, a suferit o înfrângere răsunătoare în turul doi al alegerilor locale.

Intrăm în ape necunoscute

În sfârşit, câteva vorbe despre principalul risc extern la adresa stabilităţii financiare a României. Statele Unite şi Europa vor adopta, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, politici monetare divergente.

În timp ce Rezerva Federală a SUA se pregăteşte să majoreze dobânda de politică monetară pentru prima dată în ultimii 10 ani, calculând că economia este sănătoasă, şomajul scăzut şi inflaţia poate prea jos, Banca Centrală Europeană (BCE) bombardează economia eurozonei cu măsuri de relaxare a politicii monetare - dobânzile sunt la pământ, programul de relaxare cantitativă va fi prelungit, iar preşedintele BCE, Mario Draghi, a ameninţat că ar putea urma noi măsuri excepţionale pentru a debloca creditarea şi a relansa creşterea economică.

Reaşezarea direcţiilor de politică monetară din SUA şi Europa se vede deja pe pieţele financiare. Dolarul se apropie de paritate cu euro, obligaţiunile guvernamentale sunt la mare căutare ca active de refugiu, iar investitorii privesc cu mai multă prudenţă pieţele emergente, cum este şi România.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO