România susţine menţinerea cotelor actuale de pescuit la calcan pentru 2016. CE vrea cotă zero

Şeful de la Agricultură va participa luni şi marţi la Consiliul Agricultură şi Pescuit al Uniunii Europene de la Bruxelles.

‘România nu a avut niciodată cotă la rechinul din Marea Neagra, ci numai la calcan şi şprot, dar acum din datele furnizate de România a rezultat că riscul de dispariţie la calcan este de cinci ori mai mare din cauza exploatării şi de trei ori la rechin sau câine de mare cum se numeşte specia. Zilele trecute am discutat telefonic pe această temă cu comisarul Vella (comisarul pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella – n.r.), pentru că vor să ne introducă cote la rechinul din Marea Neagră, iar la calcan să ne ducă la zero, de la 43,5 tone. I-am cerut comisarului să nu reducă cota la calcan, însă el a argumentat că se face braconaj, se pescuieşte ilegal, şi este o mare ameninţare, iar în ultimii ani s-a mers pe aceeaşi cotă şi situaţia calcanului nu s-a îmbunătăţit’, a precizat Irimescu.

În opinia acestuia, Comisia Europeană nu va putea rezolva problema speciilor de peşti pe cale de dispariţie dacă va închide pescuitul doar pentru România şi Bulgaria.

‘Am văzut când eram la Bruxelles pe ce bază vor să propună la nivel tehnic acest lucru. Datele transmise în GCFM (The General Fisheries Commission for the Mediterranean) sunt doar cele provenite din România, nu şi cele din Turcia sau Bulgaria. Atâta timp cât datele noastre arată că resursa de peşte şi biomasa care permite dezvoltarea este cea mai mare în România, iar noi avem şi flota cea mai redusă din punct de vedere al capacităţii, nu cred că se rezolvă ceva în cazul în care Comisia închide pescuitul pentru România şi Bulgaria’, a explicat ministrul Agriculturii.

În fiecare an, în luna decembrie, la Consiliul Agricultură şi Pescuit al Uniunii Europene de la Bruxelles (14 -15 decembrie 2015) se stabilesc cotele şi regimul de pescuit la Marea Neagră, unde sunt incluse România şi Bulgaria.

Irimescu a adăugat că, deşi în mod oficial România nu realiza niciodată cota la calcan, cifrele reale erau în unele cazuri şi de opt ori mai mari din cauza capturilor ilegale.

‘Nu s-a declarat niciodată realizarea cotei de pescuit la calcan, dar se pare că cifrele sunt de opt ori mai mari. Se face pescuit ilegal, însă eu am transmis că măsura (cotă zero n.r.) nu va avea efect dacă se ia doar pentru România şi Bulgaria. Bulgaria are oricum o flotă mult mai mare decât România şi noi oricum nu prindem decât 20% din calcanul din Marea Neagră, pentru că restul îl prind turcii şi ucrainenii. Cota zero propusă de Comisie înseamnă să nu mai pescuieşti deloc. Dacă îţi lasă şi o tonă, poţi să mai faci ceva, dar dacă ai cotă zero, cum te-a prins, cum te-a executat’, a afirmat ministrul Agriculturii.

România a reuşit să menţină, pentru anul 2015, la 43,5 tone cota de pescuit la calcan şi la 3.500 de tone cota la şprot, deşi au fost discuţii numeroase şi anii trecuţi în ceea ce priveşte reducerea cu 15% a cotei de calcan din apele UE din Marea Neagră.

La reuniunea din 14 -15 decembrie 2015, Consiliul Agricultură şi Pescuit al Uniunii Europene va încerca să ajungă la un acord politic cu privire la posibilităţile de pescuit, pentru 2016, pentru statele membre, aplicabile în apele UE şi, pentru navele din UE, în anumite ape din afara UE.

Miniştrii agriculturii din ţările membre vor decide cu privire la cantităţile maxime de peşte din stocuri specifice care pot fi capturate în apele respective (TAC – capturile totale admisibile), precum şi la limitele efortului de pescuit (numărul de zile pe mare) pentru navele UE în Oceanul Atlantic, în Marea Nordului şi în zonele internaţionale de pescuit la care participă navele Uniunii Europene, conform datelor publicate pe pagina Consiliului.

De asemenea, se aşteaptă ca miniştri să decidă cu privire la posibilităţile de pescuit pentru 2016 în Marea Neagră, care se aplică în principal pentru calcan şi şprot şi sunt reglementate anual.

În ceea ce priveşte agricultura, miniştri Agriculturii vor desfăşura un schimb de opinii privind agricultura durabilă, silvicultura şi pescuitul din perspectiva bioeconomiei. Totodată, Consiliul va fi pus la curent de către Preşedinţie cu privire la situaţia actuală a propunerilor referitoare la distribuirea de fructe, legume, banane şi lapte în şcoli.

Nu în ultimul rând, va fi discutată propunerea de regulament privind agricultura ecologică, unde se aşteaptă să fie anunţate modificări importante.