România va avea un drum mai dificil de parcurs pentru a adera la euro. Ştacheta pentru statele din Europa de Est a fost ridicată

Adaugă-ne ca sursă preferată

Bulgaria este ultima ţară din fostul bloc socialist care vrea să adere la euro, după ce săptămâna trecută a primit aprobarea Uniunii Europene pentru candidatura sa. Însă ţara vecină a fost nevoită să accepte condiţii mai stricte decât statele care au trecut până acum la euro. În plus, miniştrii de Finanţe din zona euro au sugerat că noile condiţii se vor aplica şi altor state din regiune, precum Croaţia şi România, care vor să urmeze Bulgariei în procesul de aderare la zona euro.

Bulgaria, cea mai săracă ţară membră a Uniunii Europene, îndeplineşte toate criteriile nominale pentru aderare la ERM-2. Moneda naţională, leva, este deja legată de euro, datoria publică este sub media din zona euro şi sub limita de 60% din PIB cerută de UE şi se înregistrează un surplus bugetar.

Însă, după problemele provocate de datoriile Greciei şi scandalurile cu privire la spălarea de bani din ţările care au aderat recent la euro, precum Letonia, Uniunea Europeană nu mai vrea să îşi asume riscuri. În consecinţă, spre nemulţumirea autorităţilor bulgare, au fost incluse solicitări suplimentare, precum cooperarea cu uniunea bancară europeană şi măsuri pentru combaterea corupţiei.

‘Aspectele ce ţin de supervizarea bancară, convergenţa instituţională şi cea reală au dobândită o pondere mai importantă când vine vorba de acceptare de noi membri în clubul euro. Aceasta seamănă cu modificarea regulilor în timpul jocului, dar este ceva necesar după criza datoriilor’, susţine Ciprian Dascălu, economist şef pentru Balcani la ING Bank NV.

Noile condiţii de aderare se vor aplica, aproape sigur, şi Croaţiei, care săptămâna trecută a reiterat faptul că intenţionează să se alăture mecanismului ERM-2 în 2020. La doar o zi după ce Uniunea Europeană a anunţat că sprijină candidatura Bulgariei, guvernatorul Băncii Naţionale a Croaţiei, Boris Vujcic, a declarat că aderarea la zona euro este ‘următorul pas natural’ pentru statul respectiv.

În cazul României, planurile de aderare nu sunt la fel de înaintate. În plus, există îngrijorări similare cu privire la corupţie, un subiect care ţine Bulgaria şi România în afara spaţiului Schengen. Un alt motiv de îngrijorare este prăpastia veniturilor care le separă de statele mai bogate din UE. De aceea, blocul comunitar cere Bulgariei să asigure o convergenţă economică sustenabilă, o condiţie care nu a fost impusă statelor baltice atunci când acestea au cerut să se alăture mecanismului ERM-2.

Însă, noile solicitări arată că UE învaţă din greşelile trecutului pe măsură ce zona euro se extinde, subliniază Daniel Gros, directorul Centrului de Studii pentru Politici Europene (CEPS) din Bruxelles.

‘Experienţa statelor baltice a arătat că, dacă o ţară cu un nivel al veniturilor mult mai redus se alătură zonei euro, ar putea intra într-un ciclu periculos de tip boom-bust. Este absolut necesar ca UE să fie stabilizată şi va fi şi în interesul ţărilor candidate să îmbunătăţească statul de drept acasă’, a apreciat Daniel Gros.

În luna mai a acestui an, România a anunţat că îşi va prezenta strategia de aderare la euro până la sfârşitul anului. Potrivit celui mai recent program de convergenţă, România vrea să ajungă până în 2020 la un PIB per capita echivalent cu 70% din media din zona euro, faţă de aproximativ 60% în prezent.