România vs Polonia: două realități divergente

Polonia și România sunt cele mai mari economii din Europa de Est. Deși cele două țări s-au confruntat cu provocări similare, ele se află în prezent pe traiectorii complet diferite. În timp ce România se luptă în continuare cu inflația, prețurile din Polonia sunt acum sub control, ceea ce a determinat Banca Centrală să scadă rata dobânzii pentru a stimula economia. În România însă este posibil să asistăm la o continuare a stagnării economiei, având în vedere că politicile de austeritate fiscală, inflația ridicată și ratele mari ale dobânzilor sunt preconizate să continue și anul viitor.
Bogdan Maioreanu - mar, 14 oct. 2025, 16:31
România vs Polonia: două realități divergente

Rata anuală a inflației în România s-a situat la 9,9% în septembrie 2025, în creștere, dar ușor sub așteptările pieței, care estima o cifră de 10,1%. Aceasta rămâne cea mai ridicată inflație din iunie 2023, determinată de creșterea prețurilor produselor nealimentare (11,09% față de 10,48% în august) și serviciilor (10,36% față de 9,85%). În același timp, inflația produselor alimentare a scăzut (7,86% față de 8,92%). În mod îngrijorător, datele privind PIB-ul au arătat, în al doilea trimestru al anului 2025, o creștere de doar 0,3% față de aceeași perioadă a anului trecut.

În prezent, România are cea mai mare inflație din UE și a treia cea mai mare din Europa, după Turcia și Ucraina, înaintea Rusiei, Belarusului și Moldovei. Dacă ne uităm la țările din partea centrală și estică a Uniunii Europene, Bulgaria se situează la 5,3%, Ungaria la 4,3%, Slovacia la 4,2% și Polonia la 2,9%. Inflația prețurilor de consum din zona euro a crescut la 2,2% în septembrie 2025, de la 2,0% în ultimele trei luni, situându-se ușor peste ținta de 2,0% a Băncii Centrale Europene, potrivit datelor preliminare.

Polonia și România au în comun un trecut comunist și alte similitudini, inclusiv granița cu Ucraina, războiul aducând nevoi urgente de securitate și reînarmare. Însă traiectoria celor două țări nu putea fi mai divergentă. Spre deosebire de România, datele privind inflația din Polonia au confirmat stabilizarea prețurilor. Indicele prețurilor de consum a rămas la 2,9% față de aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce economiștii se așteptau la o ușoară creștere, între 3,0% și 3,1%. De la lună la lună, prețurile nu au crescut deloc, indicele situându-se exact la 0,0%, față de o creștere preconizată de 0,2%. Acest lucru arată că presiunea pe termen scurt asupra prețurilor s-a atenuat în mod vizibil. O surpriză care a influențat datele privind inflația din septembrie a fost scăderea prețurilor alimentelor cu 0,5% față de luna august, precum și o creștere limitată a costurilor energiei.

Săptămâna trecută, Banca Națională a Poloniei (NBP) a redus rata dobânzii de referință cu 0.25%, până la 4,5%, marcând a treia reducere consecutivă. Guvernul polonez continuă să urmărească o politică bugetară relaxată. Proiectul de buget pentru 2026 prevede un deficit ridicat, de 6,5% din PIB, ceea ce înseamnă că stimulentele fiscale vor continua să susțină creșterea economică și ar putea îngreuna reducerea în continuare a inflației. Economia Poloniei are acum o creștere robustă, cu PIB-ul prognozat să crească cu 3.5% în acest an, conform BERD.

Între timp, Banca Națională a României menține rata dobânzii la un nivel de 6,5% după nouă pauze consecutive, relativ mare. dar încă mult sub rata inflației, cu foarte puține perspective de scădere în viitorul apropiat. Cu toate acestea, BNR prevede că inflația va atinge un vârf în trimestrul al treilea, înainte de a scădea. Înăsprirea fiscală ar trebui să contribuie la dezinflație prin răcirea cererii. Însă, într-o lume marcată de tensiuni geopolitice și comerciale globale, măsurile fiscale și economice ale Guvernului român generează o nouă doză de incertitudine, determinând BNR să adopte o poziție de echilibru extrem de precară. Consumul privat al României a reprezentat 65,6% din PIB-ul nominal în decembrie 2024. Cu o creștere a PIB-ului aproape nulă, o inflație galopantă și rapoarte care indică faptul că românii încep să își reducă cheltuielile, o slăbire economică suplimentară care să ducă la stagflație (o stagnare a economiei acompaniată de inflație și șomaj crescut), poate fi un risc real.

În timp ce ultimul sondaj eToro Retail Investor Beat arată că îngrijorările legate de inflație în rândul investitorilor individuali polonezi s-au atenuat semnificativ, pentru cei români, aceasta a devenit principala preocupare, urmată de o posibilă recesiune a economiei românești. De asemenea, încrederea investitorilor români în economia locală se află la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani. Acest lucru ar trebui să dea de gândit coaliției de guvernare și prim-ministrului Ilie Bolojan.

Bogdan Maioreanu este analist și comentator de piață al eToro.

Despre eToro

eToro este o platformă de tranzacționare și investiții care le permite utilizatorilor să investească, să își împărtășească cunoștințele și să învețe. eToro a fost fondată în 2007 cu misiunea de a deschide piețele globale pentru ca toți cei interesați să poată tranzacționa și investi într-un mod simplu și transparent. În prezent, eToro este o comunitate globală cu peste 40 de milioane de utilizatori înregistrați în 75 de țări. Credem că există putere în schimbul de cunoștințe și că putem avea mai mult succes investind împreună. Așa că am creat o comunitate de investiții colaborativă, concepută pentru a vă oferi instrumentele de care aveți nevoie pentru a vă dezvolta cunoștințele și veniturile. Pe platforma eToro, utilizatorii pot deține o gamă largă de active tradiționale și inovatoare și pot alege cum să investească: pot tranzacționa direct, pot investi într-un portofoliu sau pot copia alți investitori.

Atenționare privind exonerarea de răspundere

Această comunicare este doar în scopuri de informare și educație și nu trebuie luată drept sfat pentru investiții sau recomandare personală, ofertă sau solicitare de a cumpăra sau vinde orice instrumente financiare. Acest material a fost pregătit fără a ține cont de vreun obiectiv de investiții anume al destinatarului sau de situația sa financiară și nu a fost pregătit în conformitate cu cerințele legale și de reglementare pentru promovarea cercetărilor independente. Orice referință la performanțele trecute sau viitoare ale unui instrument financiar, indice sau produs de investiții complex nu sunt și nu trebuie considerate a fi un indicator sigur pentru rezultate viitoare. eToro și Economica.net nu își asumă nicio răspundere că informațiile incluse în acest raport sunt în totalitate corecte și complete.

Te-ar mai putea interesa și
Șase state membre UE cer Comisiei Europene să renunțe la planul de a interzice vânzarea mașinilor echipate cu motoare termice în 2035
Șase state membre UE cer Comisiei Europene să renunțe la planul de a interzice vânzarea mașinilor echipate cu motoare ...
Şase lideri din statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv premierul Italiei, Giorgia Meloni, au solicitat Comisiei Europene să propună o relaxare a normelor comunitare privind emisiile......
Ce se întâmplă cu prețurile la apartamente în București în 2026
Ce se întâmplă cu prețurile la apartamente în București în 2026
Cu prețuri la apartamente care cresc mai repede decât salariul, 2025 a fost anul în care s-a înregistrat cea mai mare ...
SUA – 2027, termen limită pentru ca Europa să preia controlul propriei apărări în cadrul NATO (Reuters)
SUA – 2027, termen limită pentru ca Europa să preia controlul propriei apărări în cadrul NATO (Reuters)
SUA doresc ca până în 2027 să transfere Europei responsabilitatea pentru majoritatea capacităţilor convenţionale de ...
Numărul tichetelor de vacanţă, în scădere cu aproape 65%, în primele zece luni
Numărul tichetelor de vacanţă, în scădere cu aproape 65%, în primele zece luni
Numărul tichetelor de vacanţă emise în primele zece luni ale acestui an a fost mai mic cu aproape 65% faţă de aceeaşi ...