Românii au mai puțini bani în conturile de pensie, deși au contribuit mai mult. Cel mai „bogat” cotizant are 1,5 milioane, cel mai „sărac” doar un leu. Pensiile private obligatorii în primele luni din 2022.

Suma medie pe care românii o dețin în conturile de pensie privată pilon II, după 14 ani de la lansarea sistemului, a scăzut, în primele trei luni din 2022, deși atât numărul contributorilor cât și contribuția medie au crescut. Scăderea se datorează mai ales căderii cotațiilor la care se tranzacționează titlurile de stat ale României, principala formă de plasament utilizată de administratori.
Ion Dobreanu - mar, 21 iun. 2022, 22:03
Românii au mai puțini bani în conturile de pensie, deși au contribuit mai mult. Cel mai

Activul mediu net, adică suma medie pe care un român o deține în contul său de pensie privată cu contribuție obligatorie (pilon II),  a scăzut cu 0,4% în primul trimestru din 2022 față de ultimul trimestru din 2021, până la 11.537 de lei, aceasta fiind prima scădere trimestru la trimestru înregistrată în istoria de 14 ani a sistemului, conform analizei Economica, bazată pe datele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Față de primul trimestru din 2021, activul mediu net a urcat cu 9%, acest fapt datorându-se în principal creșterii contribuției, mai puțin performanței din investiții. Evoluția negativă din prima parte a acestui an vine în ciuda faptului că s-a înregistrat o creștere notabilă atât a contribuțiilor cât și a numărului de cotizanți. Concret, arată datele ASF, contribuția medie a urcat de la 204 lei în primul trimestru din 2021 la 217 lei în prima parte a acestui an, în timp ce numărul cotizanților a crescut la 7,85 milioane, de la doar 7,79 milioane în 2021.

Explicația scăderilor ține de randamentele obținute de administratori din plasamente.  Așa cum Economica a anunțat deja, în primele trei luni din acest an, toți administratorii au înregistrat randamente negative, cu o medie a scăderilor de circa 7%, fapt care a făcut ca la finalul lui martie 2022 românii să aibă mai puțini bani în conturile de pensii decât aveau la finalul anului 2021.

Această evoluție, arată acum ASF, s-a văzut și în ratele de rentabilitate ale celor șapte fonduri de pensii private, care au înregistrat scăderi pe linie. În cazul anumitor administratori se pot observa scăderi de până la două puncte procentuale, adică peste 30% din rata totală de rentabilitate. Menționăm că rata de rentabilitate este definită de ASF ca ” diferența dintre valoarea unității de fond din ultima zi lucrătoare a perioadei și valoarea unității de fond din ultima zi lucrătoare ce precedă perioada respectivă, totul raportat la valoarea unității de fond din ultima zi lucrătoare ce precedă perioada respectivă”. În termeni mai simpli, această rată reprezintă plusul anual adus de administratori în cei cinci ani care preced data la care ne raportăm, în cazul nostru finalul lui martie 2022.  Iată evoluția rentabilității celor 7 fonduri:

Denumire fond de pensii administrat privat Martie 2021 Martie 2022
ARIPI 6,4578% 4,9447%
AZT VIITORUL TAU 6,0726% 4,6279%
BCR 6,4657% 4,4923%
BRD 5,2879% 3,5920%
METROPOLITAN LIFE 6,0917% 4,7203%
NN 6,0045% 4,7045%
VITAL 6,2944% 4,8641%

SURSA: Raport ASF

Reamintim că, așa cum am mai scris în repetate ocazii, contributorii au posibilitatea de a solicita mutarea de la un fond la altul, pentru a beneficia de performanțe mai bune. Detalii AICI

Într-o conferință de presă susținută recent, Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a explicat că randamentele obținute au scăzut ca urmare a scăderii cotațiilor pentru titluri de stat, principala formă de investiții utlizată de administratori. Această evoluție a fost determinată mai ales de izbucnirea războiului din Ucraina cu consecințele sale imediate, printre care creșterea accelerată a prețurilor și creșterea nevoii de finanțare a statelor.

Vedeți aici toate explicațiile reprezentantului administratorilor de fonduri de pensii

Situația fondurilor private de pensii, oglindă a situației din economie: concentrare uriașă din toate punctele de vedere și diferențe masive între cel mai mare și cel mai mic activ net

Dacă există un cuvânt care să definească perfect piața pensiilor private, acesta este „concentrare”. Din toate punctele de vedere:  o singură bancă are rol de depozitar pentru peste 83% din activele sistemului, doar trei fonduri adună peste 70% din active și, nu în ultimul rând, 62% dintre active sunt deținute de doar 20% dintre participanți. Relevantă în acest sens este și diferența dintre cel mai mare și cel mai mic activ net. Conform ASF, cotizantul cu cea mai mare deținere avea, la finele lui martie 2022, 1,46 de milioane de lei în cont, în timp ce cotizantul cu cele mai mici active deținea doar un leu. Este drept că ASF nu precizează ce vechime au în sistem cei doi.

Reamintim că, din 2008, toți românii angajați cu vârste până în 35 de ani intră automat în sistemul privat de pensii. Conform datelor oficiale, majoritatea celor nou intrați nu optează pentru un anume fond ci sunt repartizați automat, într-un sistem care ține cont de cotele de piață ale fondurilor. În acest context, dacă numărul românilor care își folosesc dreptul de o opta pentru un fond de pensii nu crește, concentrarea la vârf va fi și mai mare, în viitor. Persoanele cu vârste între 35 și 45 de ani pot și ele opta pentru a intra în sistem, fără ca participarea să fie obligatorie.

Menționăm că ne referim, mai sus, la vârsta la care participantul intră în sistem, în funcție de momentul primei angajări, nu la limite de vârstă până la care trebuie să cotizeze. Dreptul la pensie se naște fie în momentul în care cotizantul a atins vârsta legală de pensionare, fie când acesta din urmă iese la pensie pe caz de boală sau moare (caz în care moștenitorii săi vor putea încasa activul fie tot o dată fie eșalonat, pe maximum 5 ani). În prezent, 3,75% din salariile brute ale angajaților din România merg spre sistemul privat de pensii. Din 2024 ponderea va crește la 4,75%, dacă nu se schimbă nimic în legislație.

 

Te-ar mai putea interesa și
Noi probleme pentru Boris Johnson. Doi miniștri au plecat din Guvern
Noi probleme pentru Boris Johnson. Doi miniștri au plecat din Guvern
Ministrul britanic al Sănătăţii, Sajid Javid, şi-a anunţat marţi demisia, explicând că şi-a pierdut încrederea în premierul Boris Johnson după o serie de scandaluri care au afectat......
ANPC a verificat patru hoteluri importante din București. A plouat cu amenzi, iar 53 de camere au fost închise până la remedierea problemelor
ANPC a verificat patru hoteluri importante din București. A plouat cu amenzi, iar 53 de camere au fost închise până la ...
Comisarii de la Protecţia Consumatorilor au amendat cu 95.000 de lei hotelurile bucureştene Ambasador, Novotel şi Continental ...
România este al doilea exportator de grâu din UE după Franța, în sezonul 2021/2022
România este al doilea exportator de grâu din UE după Franța, în sezonul 2021/2022
Exporturile de grâu moale ale Uniunii Europene în sezonul 2021/22, care s-a închinat la data de 30 iunie, au urcat cu ...
Anchetă RomâniaTV! Clotilde Armand a dat contracte de aproape 7 milioane de euro într-un an şi jumătate firmei Maxi Design Construct, anchetată în „Afacerea Panseluţa” încheiată pe vremea lui Chiliman
Anchetă RomâniaTV! Clotilde Armand a dat contracte de aproape 7 milioane de euro într-un an şi jumătate firmei Maxi ...
În ultimul an şi jumătate de când a devenit primar la Sectorul 1, Clotilde Armand şi-a făcut un obicei din a se "război" ...