Românii au speriat şi Australia cu furtul din bancomate

Cei doi, aduşi în faţa Curţii Locale din Balmin, se alătură altor 25 de români arestaţi în regiunea metropolei Sydney doar în ultimii noi ani pentru acelaşi tip de infracţiune, notează ziarul The Sydney Herald Tribune.

Poliţiştii au relatat că unul dintre bărbaţi a fost reţinut marţi într-o bancă din cartireul Rozelle având asupra sa dispozitive folosite la skimming, carduri de credit şi debit false şi 3.500 de dolari australieni, cash.

„Operaţinile de tip skimming, în esenţă, copierea PIN-ului cardului cu ajutorul unor dispozitive electronice artizanale sau a unor mini-videocamere ataşate fraudulos pe bancomate, sunt un tip de infracţiune comisă în special de oameni care vin din România”, a declarat comandantul Brigăzii Antifraudă, detectivul superintendent Col Dyson.”Am observat că românii şi bulgarii sunt foarte activi în acest domeniu, al skimming-ului. Ei călătoresc în toată lumea pentru a comite acest gen de fapte”, a completat poliţistul.

Ziarul australian mai scrie că românii au mai fost arestaţi pentru astfel de furturi în toate colţurile Australiei dar şi în Statele Unite ale Americii sau în Thailanda. Autorităţile australiene sunt în alertă şi consideră această situaţie un fenomen care a ajuns să fie tratat la catedrele de drept de la antipozi.

Ethan Burger, de la Centrul de Prevenire a Criminalităţii Transnaţionale din cadrul Universităţii Wollongong, a declarat că prevalenţa românilor în acest domeniu infracţional reflectă un grad de specializare infracţională dus la profesionalism.

Detectivul superintendent Brian Hay, şeful Brigăzii Antifraudă din statul Queensland, a avansat o teorie speculativă despre modul în care s-a ajuns la această stare de fapt: „România a fost, până la căderea dictaturii (Ceauşescu), un centru al matematicii şi al criptării computerizate”, spune Hay. „Aceste abilităţi au ajuns să fie, ulterior, exploatate de grupurile de crimă organizate ale Blocului Estic”.

Detectivul spune că românii combină tehnologie sofisticată, precum dispozitivele cu bluetooth, pentru a transmite la distanţă, de exemplu unui telefon mobil, datele cardului piratat. În acest fel infractorii din prima linie nu pot fi prinşi uşor la locul faptei, în flagrant.

Ethan Burger este citat din nou spunând că reţelele de skimming ale românilor recrutează în special conaţionali, racolaţi prin contacte directe şi prin câştigarea încrederii reciproce. Asta deoarece capii reţelelor, care deţin tehnologiile de furt, nu vor ca secretele lor să ajungă în mâna „concurenţei”. Nu în ultimul rând autorităţile australiene şi specialiştii în domeniu atrag atenţia că reţeaua de ATM-uri din Australia este vulnerabilă la acest tip de furt de vreme ce încă foloseşte, pe scară largă, sistemele de citire analogice, cu bandă magnetică (situaţie ce se prefigurează până în 2020), nu la fel de sigure precum cititoarele de miscrocip-uri răspândite, de exemplu, în Europa.