Românii care reciclează pentru 1350 de companii din întreaga lume își extind fabricile din țară. Ionuț Georgescu, FEPRA: Număr dublu de angajați, investiții de 10 milioane de euro

Ce urmează pentru FEPRA explică, într-un interviu pentru Economica, Ionuț Georgescu (foto), fondatorul și directorul general al grupului. În 2026, arată sursa citată, FEPRA vrea să își dubleze numărul de angajați până la proximativ 200, în principal prin dezvoltarea  fabricilor de prelucrare a materialelor reciclabile, din Buftea și Brad. Investițiile planificate pentru acest scop se ridică la 10 milioane de euro, spune Georgescu. FEPRA lucrează în prezent cu multe  nume mari, ca Transavia, Altex, Boromir, Maspex sau Orkla. Odată cu diversificarea activității și transformarea din OIREP într-o entitate one stop shop, s-a extins și aria colaborărilor.

Citește și: Sute de mii de tone de ambalaje reciclate pentru Lidl, Kaufland, Pepsi sau Samsung. Georgescu, FEPRA: ” Din 2021, ne extindem serviciile”

„Lucrăm cu producători și importatori din toate sectoarele economice, de la industria băuturilor (apă, bere, sucuri) și marile lanțuri de retail, până la producători și importatori importanți din zona FMCG. Ne bucurăm de încrederea a peste 1.350 de companii românești și internaționale, iar în divizia de reciclare colaborăm cu lideri de piață precum BA Glass România sau cu unii dintre cei mai mari producători de rPET din Europa”, ne-a declarat Georgescu. Despre planurile de viitor, dar și despre cât de dificil este să te impui cu un astfel de business într-o țară în care deschiderea spre reciclare a avut mult de suferit în ultimii 30 de ani, în interviu de mai jos, din care vom putea afla mai multe inclusiv despre conceptele de Organizație de Implementare a Răspunderii Extinse a Producătorului (OIREP) și one stop shop, cu care operează FEPRA.

Economica: Ce înseamnă business-ul FEPRA în particular și ce înseamnă transferul de responsabilitate pentru reciclarea deșeurilor, în general?

Ionuț Georgescu, FEPRA: Astăzi, FEPRA este mult mai mult decât un OIREP în sensul tradițional. Ne-am asumat rolul de one-stop-shop de economie circulară, în care acoperim întregul lanț de responsabilitate: de la punerea pe piață, prin servicii de consultanță și preluare de responsabilitate, până la colectare, reciclare și reintegrarea materialelor în economia circulară. Operăm integrat, cu trasabilitate completă și cu responsabilitate directă asupra rezultatelor.

Extinderea în zona de producție – prin unitățile proprii de procesare a PET-ului și a sticlei – a venit natural și a adus un avantaj competitiv important: înțelegem, în mod direct, realitățile din teren și le transformăm în soluții aplicate pentru producători. Experiența operațională ne ajută, de asemenea, să anticipăm și să adresăm provocările reale ale tranziției către economia circulară.

În paralel, diversificăm liniile de business ale FEPRA prin adăugarea de noi fluxuri, precum textilele și echipamentele electrice, pentru a construi o infrastructură completă de responsabilitate.

La nivel european, principiul răspunderii extinse a producătorului (EPR) înseamnă că responsabilitatea nu se oprește la vânzarea produsului. Producătorii trebuie să asigure colectarea, reciclarea și reintegrarea materialelor. Rolul FEPRA este să le oferim soluțiile și infrastructura necesare pentru a face acest lucru eficient, transparent și predictibil.

Care sunt cei mai mari clienți ai FEPRA și care sunt sectoarele economice de unde vin cei mai mulți clienți?

Ionuț Georgescu: Lucrăm cu producători și importatori din toate sectoarele economice, de la industria băuturilor (apă, bere, sucuri) și marile lanțuri de retail, până la producători și importatori importanți din zona FMCG.

Ne bucurăm de încrederea a peste 1.350 de companii românești și internaționale, iar în divizia de reciclare colaborăm cu lideri de piață precum BA Glass România sau cu unii dintre cei mai mari producători de rPET din Europa.

Cum va fi influențat business-ul FEPRA de înăsprirea reglementărilor europene?

Ionuț Georgescu: Reglementările europene sunt un impuls necesar pentru modernizarea industriei. Nu le privim ca pe o constrângere, ci ca pe o oportunitate de a accelera investițiile și profesionalizarea sectorului.

Directiva (UE) 2025/1892 privind deșeurile textile este un exemplu clar: responsabilitatea trece ferm la producători, iar statele membre trebuie să-și construiască infrastructuri locale de colectare și reciclare. Pentru România, este un test major de coordonare între autorități, mediul privat și sectorul social.

Pentru FEPRA, aceste schimbări confirmă direcția noastră: operare integrată, soluții cu impact pentru producători, autorități și comunități, completate de digitalizare și trasabilitate completă. În anii următori, procesele de reciclare eficiente și capacitatea noastră, a tuturor business-urilor, de a putea integra materialele reciclate în circuitul economic vor face diferența, iar România are o fereastră reală de oportunitate. Prin investiții locale și cu un cadru de reglementare coerent, țara noastră poate deveni un actor regional relevant în economia circulară.

Așadar, Directivele europene pun presiune, dar și creează oportunitate, mai ales pentru cine este pregătit să investească în soluții concrete și sustenabile.

Câți angajați are FEPRA în acest moment?

Ionuț Georgescu: Astăzi, avem 110 angajați la nivel de grup, iar la final de 2026 estimăm că vom ajunge la aproape 200, în principal prin extinderea echipelor operaționale din Buftea și Brad.

Care a fost cifra de afaceri a FEPRA în 2024 și la cât estimați că se va ridica în 2025?

Ionuț Georgescu: În 2024, cifra de afaceri consolidată FEPRA a fost de 105 milioane de lei. Pentru 2025 estimăm o creștere de aproximativ 10%, susținută de investițiile în infrastructură și digitalizare.

Care a fost cel mai bun an pentru FEPRA?

Ionuț Georgescu: Ne raportăm la progresul intern, nu doar la cifre. Cel mai bun an este întotdeauna cel în care reușim să ne dezvoltăm, să răspundem mai bine nevoilor clienților și să ne consolidăm expertiza. Fiecare an a însemnat creștere, diversificare și consolidarea poziției noastre pe piață.

Există în România o cultură a reciclării? Cum a evoluat și ce previzionați?

Ionuț Georgescu: Cultura reciclării este în formare, dar evoluează rapid. Sistemul de garanție-returnare (Returo) a schimbat fundamental comportamentul consumatorilor și a crescut calitatea materialului colectat, ceea ce ne dă încredere că și celelalte fluxuri vor avea de beneficiat în următoarea perioadă.

Totuși, România are nevoie de infrastructură modernă la nivel local și de programe continue de educare. Cu politici publice coerente, finanțări adecvate și parteneriate public-privat, putem deveni un hub regional de reciclare, valorificând competitiv avantajele țării.

Investiți și în alte domenii decât reciclarea?

Ionuț Georgescu: Pe lângă reciclare (PET și sticlă), investim în proiecte de upcycling textile sau servicii precum — colectare on demand și trasabilitate digitală sau consultanță pentru sustenabilitate. Investițiile noastre sunt concentrate în special în fabricile din Buftea (Ilfov) și în Brad (Hunedoara). În același timp, investim și în formarea viitorilor lideri în sustenabilitate, fiind activi în programe educaționale, care susțin antreprenoriatul și inovația în economia circulară.

Care este diferența dintre un OIREP și un one-stop-shop de economie circulară?

Ionuț Georgescu: Diferența este una de viziune și de responsabilitate operațională. Un OIREP gestionează în principal obligațiile de mediu ale producătorilor, doar ca un serviciu punctual. Un one-stop-shop, în schimb, integrează toate etapele economiei circulare: consultanță, trasabilitate, colectare, reciclare și reutilizare.

Această repoziționare a FEPRA le permite clienților să găsească într-un singur loc soluții complete, eficiente și operaționale, nu doar conformare legală.

Ce investiții implica mutarea fabricii de reciclare a sticlei și retehnologizarea?

Ionuț Georgescu: Investițiile planificate pentru centrele din Buftea și Brad vor depăși 10 milioane de euro, incluzând achiziția de echipamente de ultimă generație și retehnologizarea completă a instalațiilor, precum și extinderea spațiilor industrial și digitalizarea și automatizarea fluxurilor de producție.

La Buftea avem în prezent aproximativ 30 de angajați, iar după punerea în funcțiune a noii linii de reciclare sticlă vom dubla echipa operațională.

Ce alte proiecte majore aveți în derulare?

Ionuț Georgescu: În prezent, FEPRA derulează o serie de proiecte strategice care susțin viziunea noastră de a construi una dintre cele mai eficiente infrastructuri de economie circulară din România și din regiune.

Un proiect important este mutarea și modernizarea instalației de reciclare a sticlei, un proces complex care implică retehnologizarea completă, optimizarea fluxurilor de producție și integrarea unor sisteme avansate de sortare și control al calității.

În paralel, lucrăm la deschiderea unei fabrici moderne de reciclare PET, parte din strategia noastră de a dezvolta lanțuri de reciclare complete pentru materialele cu impact major în industrie. Noua unitate va contribui la creșterea disponibilității locale de rPET.

Un alt proiect important este dezvoltarea unui serviciu de colectare on-demand, conceput pentru a oferi companiilor și comunităților soluții flexibile, rapide și complet digitalizate pentru gestionarea deșeurilor. Acest serviciu va permite urmărirea în timp real a etapelor și va aduce transparență și încredere pentru consumatorii finali.

Pe partea de educație, lansăm un program dedicat economiei circulare, adresat atât companiilor, cât și mediului academic și comunităților. Scopul nostru este să contribuim la formarea unei noi generații de profesioniști și lideri în sustenabilitate, dar și la creșterea nivelului de conștientizare în rândul publicului larg.

În plus, derulăm și alte inițiative complementare – de la proiecte de digitalizare a trasabilității, până la noi linii de business în zona circularității – toate aliniate obiectivului de a transforma FEPRA într-un lider regional al economiei circulare, capabil să ofere soluții integrate și scalabile pentru provocările actuale și viitoare ale industriei.