Românii şi bulgarii care primesc ajutoare sociale în Germania îşi completează astfel veniturile minime

Beneficiarii români şi bulgari ai ajutoarelor sociale din Germania nu sunt câtuşi de puţin şomeri, ci îşi completează astfel venituri minime, întrucât de multe ori sunt folosiţi abuziv drept forţă de muncă ieftină, reiese dintr-un raport solicitat de o deputată de stânga (Die Linke) Biroului german pentru ocuparea forţei de muncă, anunţă joi Kölner-Stadt Anzeiger.
Economica.net - J, 16 ian. 2014, 10:27
Românii şi bulgarii care primesc ajutoare sociale în Germania îşi completează astfel veniturile minime

În iunie 2013, aproximativ 27.000 de români şi bulgari primeau ajutoarele sociale pentru şomerii de lungă durată /Hartz IV/, iar aproximativ 36% dintre aceştia desfăşurau în paralel şi o activitate pe piaţa forţei de muncă. ‘Datele arată faptul că nu poate fi vorba de un abuz asupra prestaţiilor sociale. Dimpotrivă, cel mult se poate vorbi de faptul că imigranţii sunt folosiţi drept forţă de muncă ieftină’, a precizat Sabine Zimmermann.

De la 1 ianuarie, de când au fost ridicate definitiv restricţiile de pe piaţa forţei de muncă din UE, românii şi bulgarii pot munci fără a avea nevoie de un permis de muncă. Unii politicieni conservatori (Uniunea CDU-CSU) a atras atenţia că astfel pot ajunge în Germania imigranţi slab pregătiţi, care ar urmări îndeosebi să profite de ajutoarele sociale – însă opoziţia consideră că este o atitudine populistă.

Potrivit unor date anterioare ale Institutului german pentru studierea pieţei forţei de muncă (IAB), la mijlocul anului 2013, aproximativ 10% dintre românii şi bulgarii din Germania primeau ajutoare sociale (Hartz-IV), procentul fiind mai mare decât cel din rândul întregii populaţii /7,5% dintre locuitori/, însă semnificativ mai mic decât cel înregistrat între toţi străinii din Germania – 15%. În plus, aproximativ 60% dintre românii şi bulgarii apţi de muncă stabiliţi în Germania au un job.

Tratatul de aderare a României şi a Bulgariei la Uniunea Europeană le-a permis ţărilor UE-25 (ţările fondatoare şi cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor români şi bulgari pe piaţa muncii pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a forţei de muncă în UE.

Perioada de tranziţie generală de şapte ani a fost împărţită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani). Măsurile tranzitorii s-au încheiat în mod irevocabil la 31 decembrie 2013, Germania fiind una dintre ţările care au menţinut până la acea dată restricţiile pe piaţa muncii pentru români şi bulgari.

Te-ar mai putea interesa și
Fabrice Cambolive, Renault Group: Așteptările mele în ceea ce privește România nu se referă doar la fabrică, ci și la piață
Fabrice Cambolive, Renault Group: Așteptările mele în ceea ce privește România nu se referă doar la fabrică, ci și ...
Fabrice Cambolive, Chief Growth Officer al grupului Renault, din care face parte și Dacia, și CEO al mărcii franceze, consideră că atât uzina din Mioveni, cât și piața auto românească,......
Paradoxul României într-un nou raport internațional: infrastructura digitală este cea mai bună din regiune, rezultatele sunt cele mai slabe. Bulgaria și Serbia trec în fața României la digitalizare
Paradoxul României într-un nou raport internațional: infrastructura digitală este cea mai bună din regiune, rezultatele ...
România are cele mai bune premise pentru digitalizare în Europa de Sud-Est, dar obține cele mai slabe rezultate în transformarea ...
PREMIERĂ Statul nu mai este fără concurență la FIDELIS și Tezaur. Metoda prin care iei de la bancă dobânzi cât cele de la  titluri – Calcule concrete
PREMIERĂ Statul nu mai este fără concurență la FIDELIS și Tezaur. Metoda prin care iei de la bancă dobânzi cât cele ...
Statul nu mai este fără concurență în lupta pentru banii românilor care vor să economisească printr-o metodă sigură, ...
Avertisment pentru producătorii români de cosmetice. Vânzările K-Beauty cresc cu peste 10% anual în marile lanțuri de hypermarketuri. Studiu de caz Kaufland
Avertisment pentru producătorii români de cosmetice. Vânzările K-Beauty cresc cu peste 10% anual în marile lanțuri ...
Produsele coreene de înfrumusețase au devenit vârful de lance al categoriei în marile lanțuri de hypermarketuri. Unele ...