1EUR = 4.8127 RON | Bucureşti 11 º

Extern

Românii şi bulgarii care primesc ajutoare sociale în Germania îşi completează astfel veniturile minime

Beneficiarii români şi bulgari ai ajutoarelor sociale din Germania nu sunt câtuşi de puţin şomeri, ci îşi completează astfel venituri minime, întrucât de multe ori sunt folosiţi abuziv drept forţă de muncă ieftină, reiese dintr-un raport solicitat de o deputată de stânga (Die Linke) Biroului german pentru ocuparea forţei de muncă, anunţă joi Kölner-Stadt Anzeiger.

16 ian, 2014 | Agerpres

În iunie 2013, aproximativ 27.000 de români şi bulgari primeau ajutoarele sociale pentru şomerii de lungă durată /Hartz IV/, iar aproximativ 36% dintre aceştia desfăşurau în paralel şi o activitate pe piaţa forţei de muncă. 'Datele arată faptul că nu poate fi vorba de un abuz asupra prestaţiilor sociale. Dimpotrivă, cel mult se poate vorbi de faptul că imigranţii sunt folosiţi drept forţă de muncă ieftină', a precizat Sabine Zimmermann.

De la 1 ianuarie, de când au fost ridicate definitiv restricţiile de pe piaţa forţei de muncă din UE, românii şi bulgarii pot munci fără a avea nevoie de un permis de muncă. Unii politicieni conservatori (Uniunea CDU-CSU) a atras atenţia că astfel pot ajunge în Germania imigranţi slab pregătiţi, care ar urmări îndeosebi să profite de ajutoarele sociale - însă opoziţia consideră că este o atitudine populistă.

Potrivit unor date anterioare ale Institutului german pentru studierea pieţei forţei de muncă (IAB), la mijlocul anului 2013, aproximativ 10% dintre românii şi bulgarii din Germania primeau ajutoare sociale (Hartz-IV), procentul fiind mai mare decât cel din rândul întregii populaţii /7,5% dintre locuitori/, însă semnificativ mai mic decât cel înregistrat între toţi străinii din Germania - 15%. În plus, aproximativ 60% dintre românii şi bulgarii apţi de muncă stabiliţi în Germania au un job.

Tratatul de aderare a României şi a Bulgariei la Uniunea Europeană le-a permis ţărilor UE-25 (ţările fondatoare şi cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor români şi bulgari pe piaţa muncii pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a forţei de muncă în UE.

Perioada de tranziţie generală de şapte ani a fost împărţită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani). Măsurile tranzitorii s-au încheiat în mod irevocabil la 31 decembrie 2013, Germania fiind una dintre ţările care au menţinut până la acea dată restricţiile pe piaţa muncii pentru români şi bulgari.

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Daniel Oanţă

Instanţa supremă

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO