Rovana Plumb: A fost o discuţie privind preluarea Muzeului Antipa, dar nu s-a luat nicio decizie

Ministrul Mediului Rovana Plumb a spus că "a fost o discuţie" privind preluarea Muzeului Antipa de către instituţia pe care o conduce, dar nu s-a luat nicio decizie, într-un răspuns transmis la solicitarea MEDIAFAX.
Economica.net - mar, 17 dec. 2013, 21:27
Rovana Plumb: A fost o discuţie privind preluarea Muzeului Antipa, dar nu s-a luat nicio decizie

Ministrul Rovana Plumb nu a mai făcut nicio altă precizare privind existenţa unui proiect de hotărâre de Guvern care prevede trecerea Muzeului Antipa de la Ministerul Culturii la Ministerul Mediului, dar şi preluarea de către muzeul de ştiinţe ale naturii a clădirii ocupate de Muzeul Ţăranului Român, ce ar urma să fie comasat cu Muzeul Satului.

Directorul Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, Virgil Niţulescu, a arătat într-o scrisoare deschisă adresată premierului Victor Ponta că a fost „informat cu privire la existenţa unui proiect de hotărâre a Guvernului care ar face ca, într-o primă etapă, Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» să treacă în subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi imobilul din Şoseaua Kiseleff nr. 3, care adăposteşte Muzeul Naţional al Ţăranului Român, în administrarea Muzeului Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa»”.

„În etapa următoare, din câte am înţeles, ar urma ca, în termen de 90 de zile, Muzeul nostru să fie unificat cu Muzeul Naţional al Satului «Dimitrie Gusti», pierzându-şi aşadar, personalitatea juridică, iar toate bunurile culturale care sunt adăpostite în clădirea noastră şi expoziţia permanentă să fie găzduite în imobilul muzeului în aer liber din Parcul Herăstrău”, se mai arată în scrisoarea deschisă adresată premierului.

Secretarul de stat din Ministerul Culturii Radu Boroianu a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că acest minister nu a iniţiat proiectul care prevede comasarea Muzeului Satului cu Muzeul Ţăranului Român din Capitală, care se află „în mapa de şedinţă a Guvernului”.

Boroianu a mai declarat că noul ministru al Culturii, Gigel-Sorinel Ştirbu, nu va susţine acest proiect, afirmând că a discutat cu acesta poziţia sa privind proiectul de comasare a celor instituţii muzeale. „Mi-a confirmat că nu este de acord cu această comasare”, a subliniat Boroianu pentru MEDIAFAX.

Dumitru Murariu, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, a declarat pentru MEDIAFAX că nu ştie de existenţa unui proiect de Hotărâre de Guvern care ar face ca muzeul pe care îl conduce să treacă în subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice.

Preşedintele Traian Băsescu i-a cerut, marţi, noului ministru al Culturii, Gigel Ştirbu, să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Ţăranului Român, premierul Victor Ponta replicând: „Comasaţi-le!”.

După ce a depus jurământul de învestitură în funcţia de ministru, Gigel Ştirbu s-a îndreptat spre preşedintele Băsescu.

Înainte de a da mâna cu noul ministru, preşedintele i-a spus acestuia să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Ţăranului Român.

„Comasaţi-le!”, a fost replica lui Victor Ponta către noul ministru al Culturii.

Directorul Muzeului Ţăranului Român, Virgil Niţulescu, a afirmat, marţi, că prin aplicarea proiectului privind comasarea Muzeului Satului cu MŢR s-ar „desfiinţa o instituţie fundamentală pentru spiritualitatea românească”, greşeală pe care a făcut-o „cu vădită intenţie” numai „regimul comunist”.

Muzeul Ţăranului Român din Capitală a fost înfiinţat în anul 1906, în baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială.

Muzeul a fost evacuat din clădirea de pe Şoseaua Kiseleff, care i-a fost destinată, în 1953, pentru găzduirea Muzeului Lenin – Stalin, devenit, mai târziu, Muzeul de Istorie a Partidului Comunist. Până în anul 1978, Muzeul Ţăranului Român a fost găzduit de Palatul Ştirbei, când, prin decizia directă a lui Nicolae Ceauşescu, a fost desfiinţat, prin unificare cu Muzeul Satului, iar „întregul patrimoniu al muzeului a fost înghesuit în nişte condiţii absolut improprii, Muzeul Satului, ca muzeu în aer liber, nefiind pregătit, în nici un fel, să primească acest patrimoniu şi să îl îngrijească”, a relatat Niţulescu.

În 1990 a fost reînfiinţat Muzeul Ţăranului Român, fiind desprins de Muzeul Satului.

Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din Bucureşti a fost redeschis în septembrie 2011, după ce fusese închis pentru renovare şi modernizarea expoziţiei permanente în ianuarie 2009.

Clădirea care adăposteşte Muzeul Antipa a fost consolidată şi restaurată, între 1996 şi 2005, iar expoziţia, refăcută, în 2000. Lucrările de modernizare a expoziţiei permanente a Muzeului Antipa au început în februarie 2009, instituţia fiind închisă pentru public. Instituţia urma să fie redeschisă în mai 2010, însă finalizarea lucrărilor a fost întârziată din mai multe cauze, precum întârzierea tranşelor de fonduri de la Ministerul Culturii şi a unor comenzi din străinătate, au precizat pentru MEDIAFAX reprezentanţii Muzeului Antipa. Valoarea lucrărilor de modernizare a fost de 13 milioane de euro (10,9 milioane de euro fără TVA), fiind acoperită în cea mai mare parte de la bugetul de stat, prin Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, dar şi prin fonduri structurale (600.000 de euro).

Inaugurarea oficială a Muzeului „Grigore Antipa” în actualul sediu a avut loc în prezenţa Regelui Carol I, a Prinţului Ferdinand şi a Prinţesei Maria, pe 24 mai 1908. Cu această ocazie au fost deschise pentru vizitare 16 săli, dintre care una cuprindea patru diorame biogeografice, create de Grigore Antipa, printre primele realizate în lume şi care, datorită calităţii lor, au servit drept model pentru multe alte muzee din ţară şi străinătate. Dioramele din muzeele de ştiinţele naturii sunt prezentări expoziţionale, ecologice şi biogeografice, în care speciile de plante şi animale sunt montate pe substraturi şi în decoruri care imită mediul lor natural de viaţă.

Actualul patrimoniu al muzeului este format din colecţii zoologice, de minerale şi roci, paleontologice şi etnografice. În urma colectărilor realizate de specialişti din ţară şi străinătate, a donaţiilor şi achiziţiilor, colecţiile muzeului au sporit permanent, astfel că, în prezent, ele cuprind peste 2 milioane de piese, dintre care 2.000 sunt expuse.

Te-ar mai putea interesa și
Ciucă: România este interesată să termine necesarul de consum utilizând terminalul de gaze lichefiate egiptean
Ciucă: România este interesată să termine necesarul de consum utilizând terminalul de gaze lichefiate egiptean
România este interesată să completeze necesarul de consum utilizând terminalul de gaze naturale lichefiate (GNL) egiptean, până la momentul la care va putea valorifica gazele de mare adâncime......
Virgil Popescu: Nu există motive de îngrijorare. Vom depăşi cu bine şi embargoul asupra motorinei ruseşti
Virgil Popescu: Nu există motive de îngrijorare. Vom depăşi cu bine şi embargoul asupra motorinei ruseşti
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, consideră că nu există motive de îngrijorare din cauza embargoului asupra motorinei ...
Moody’s confirmă ratingul Bulgariei dar previzionează amânarea adoptării euro
Moody’s confirmă ratingul Bulgariei dar previzionează amânarea adoptării euro
Agenţia de evaluare financiară Moody's a confirmat la "Baa1" ratingul Bulgariei pe termen lung, în valută şi monedă ...
Record de producție de energie electrică al centralei de la Brazi a Petrom, anul trecut
Record de producție de energie electrică al centralei de la Brazi a Petrom, anul trecut
Centrala pe gaze în ciciu combinat de la Brazi, operată de Petrom, a înregistrat anul trecut o producție-record de energie ...