Rusia a atacat Kievul și mai multe regiuni din Ucraina cu rachete și drone, înainte de întâlnirea dintre Zelenski și Trump

Întreruperi de urgenţă ale curentului electric au fost implementate pe malul stâng al Kievului după un atac aerian rusesc peste noapte asupra capitalei ucrainene, potrivit celei mai mari companii private de electricitate din Ucraina, DTEK.

Totodată, administraţia capitalei ucrainene a anunţat că peste 2.600 de clădiri rezidenţiale, 187 de creşe şi 138 de şcoli din Kiev au rămas fără căldură după atacul rus, în timp ce, la nivelul întregii regiuni Kiev, peste 320.000 de gospodării au rămas fără energie electrică, potrivit autorităţilor. Temperatura la Kiev oscila în jurul valorii de zero grade Celsius sâmbătă dimineaţa.

Înainte de atacurile din timpul nopţii, Zelenski a declarat că discuţiile sale din Florida de duminică se vor concentra „pe teritoriul care va fi controlat de fiecare parte după oprirea luptelor care au început în februarie 2022, odată cu invazia declanşată de preşedintele rus Vladimir Putin asupra Ucrainei, cel mai sângeros conflict din Europa de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.

Explozii au răsunat la Kiev în timp ce unităţile de apărare antiaeriană ale Ucrainei au intrat în acţiune, iar armata a anunţat pe aplicaţia de mesagerie Telegram că sunt desfăşurate rachete. Aviaţia ucraineană a informat că dronele ruseşti vizau capitala şi regiunile din nord-est şi sud.

O alertă de raid aerian a rămas în vigoare în capitală la aproximativ patru ore după ce a fost introdusă.

Autorităţile ruse nu au făcut niciun comentariu imediat cu privire la atacuri.

Chestiunile teritoriale, principalul obstacol

În contextul continuării luptelor, teritoriul rămâne principalul obstacol diplomatic. Un proiect de 20 de puncte din cadrul efortului condus de SUA pentru încheierea păcii este finalizat în proporţie de 90%, le-a declarat Zelenski jurnaliştilor de la Kiev.

El a spus că un acord de garantare a securităţii între Ucraina şi SUA este aproape gata – un element cheie după ce garanţiile din primii ani post-sovietici s-au dovedit lipsite de sens.

„Multe se pot decide înainte de Anul Nou”, a postat Zelenski pe reţelele de socializare.

Trump a afirmat că Statele Unite au fost forţa motrice din spatele procesului.

Zelenski „nu are nimic până când nu îmi dau eu acordul”, a declarat preşedintele Statelor Unite pentru site-ul Politico. „Aşadar, vom vedea ce are”, a adăugat el. „Cred că va merge bine cu el. Cred că va merge bine cu Putin”, a continuat Donald Trump, care a anunţat că intenţionează să vorbească „în curând” cu omologul rus.

Zelenski a declarat pentru Axios că SUA au oferit un acord pe 15 ani privind garanţiile de securitate, sub rezerva reînnoirii, dar Kievul doreşte un acord mai lung, cu prevederi obligatorii din punct de vedere juridic, pentru a se „proteja împotriva unei noi agresiuni ruseşti”.

Centrala nucleară Zaporojie şi zona economică, alte chestiuni în dispută

Pe lângă teritoriu, un punct critic este controlul centralei nucleare ucrainene Zaporojie, cea mai mare din Europa, ocupată de Rusia în primele săptămâni ale războiului.

Moscova cere Ucrainei să se retragă din zonele din regiunea estică Doneţk pe care trupele ruseşti nu au reuşit să le ocupe în încercarea lor de a securiza întregul Donbas, care include şi regiunea Lugansk.

Kievul doreşte oprirea luptelor pe liniile actuale.

Conform acordului de compromis propus de SUA, o zonă economică liberă ar fi „înfiinţată” dacă Ucraina părăseşte părţi din regiunea Doneţk, deşi detaliile nu au fost încă stabilite.

Axios l-a citat pe Zelenski spunând că, dacă nu va putea convinge SUA să susţină poziţia „puternică” a Ucrainei în problema teritorială, este dispus să supună „planul de 20 de puncte” unui referendum – atât timp cât Rusia este de acord cu un armistiţiu de 60 de zile pentru a permite Ucrainei să se pregătească şi să organizeze votul.

El a spus că doreşte ca asupra Rusiei să fie exercitată o mai mare presiune.

Adjunctul ministrului de Externe rus, Serghei Riabkov, a declarat că versiunea Kievului privind planul de 20 de puncte diferă de ceea ce Rusia discutase cu SUA, potrivit agenţiei de ştiri Interfax-Rusia.

Dar Riabkov şi-a exprimat optimismul că lucrurile au ajuns la un „punct de cotitură” în căutarea unei soluţii.

Consilierul de politică externă al lui Putin, Iuri Uşakov, a vorbit cu membri ai administraţiei Trump după ce „Moscova a primit propuneri din partea SUA cu privire la un posibil acord de pace”, a declarat Kremlinul vineri. Kremlinul nu a dezvăluit care este poziţia Moscovei faţă de aceste documente.

Zelenski a vorbit cu aliaţi europeni înaintea deplasării în SUA

Zelenski a discutat vineri despre eforturile diplomatice de a realiza pacea în Ucraina cu mai mulţi dintre aliaţii săi europeni, după ce a anunţat că va călători în SUA în acest weekend pentru a se întâlni cu preşedintele Donald Trump.

Pe conturile sale de socializare, Zelenski a informat că a purtat convorbiri telefonice cu cancelarul german Friedrich Merz, prim-ministrul danez Mette Frederiksen, prim-ministrul eston Kristen Michal, şi preşedintele finlandez Alexander Stubb.

De asemenea, preşedintele ucrainean a vorbit vineri cu prim-ministrul canadian Mark Carney şi secretarul general al NATO, Mark Rutte.

„În zilele următoare, se pot realiza multe lucruri atât bilateral între Ucraina şi SUA, cât şi cu partenerii noştri din Coaliţia Voinţei”, a insistat Zelenski, adăugând că „în acest moment, Rusia este cea care tergiversează şi încearcă să piardă timpul în negocieri”.

„Ucraina nu a fost niciodată şi nu va fi niciodată un obstacol în calea păcii şi vom continua să lucrăm eficient pentru a ne asigura că toate documentele necesare sunt pregătite cât mai curând posibil”, a declarat el, referindu-se la propunerea de pace în 20 de puncte elaborată în comun de Kiev şi Washington.

În declaraţiile sale, Zelenski a subliniat importanţa coordonării poziţiilor şi a acţiunilor comune cu statele europene în faţa unui potenţial proces de pace.

Zelenski acuză Rusia că foloseşte teritoriul belarus pentru a ocoli apărarea ucraineană

Separat, Zelenski a declarat vineri că Rusia foloseşte blocuri de apartamente obişnuite pe teritoriul aliatului său, Belarus, pentru a ataca ţinte ucrainene şi a ocoli apărarea Kievului, a relatat Reuters.

Kremlinul a folosit teritoriul belarus pentru a lansa invazia Ucrainei din februarie 2022, iar Belarusul rămâne un aliat ferm, deşi preşedintele Aleksandr Lukaşenko a promis că nu va angaja trupe în conflict.

„Observăm că ruşii încearcă să ocolească poziţiile noastre defensive de interceptare prin teritoriul Belarusului vecin. Acest lucru este riscant pentru Belarus”, a scris Zelenski pe Telegram după o întâlnire cu reprezentanţi ai Statului Major. „Este regretabil că Belarusul renunţă la suveranitatea sa în favoarea ambiţiilor agresive ale Rusiei”, a mai apreciat şeful statului ucrainean.

„Antene şi alte echipamente sunt amplasate pe acoperişurile unor clădiri obişnuite cu cinci etaje, care ajută la ghidarea ‘Shahed’ (drone ruseşti de fabricaţie iraniană) către ţinte din regiunile noastre vestice. Aceasta este o lipsă absolută de respect pentru vieţile oamenilor şi este important ca Minskul să înceteze să se joace cu asta”, a declarat Zelenski.

Ministerele Apărării din Rusia şi Belarus nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii.

Zelenski a declarat că, la întâlnirea cu reprezentanţii Statului Major, s-a discutat şi despre modalităţi de finanţare a dronelor interceptoare, pe care oficialii de la Kiev le consideră cele mai bune mijloace viabile din punct de vedere economic pentru a combate atacurile cu drone ruseşti, care au crescut în intensitate în ultimele luni.

Preşedintele a declarat că Statul Major al armatei ucrainene a fost însărcinat cu elaborarea unor modificări de strategie – în ceea ce priveşte respingerea atacurilor aeriene – „pentru a apăra infrastructura şi poziţiile din prima linie”.

Lukaşenko a declarat luna aceasta că sistemul de rachete balistice Oreşnik al Rusiei, descris de Putin ca fiind imposibil de interceptat, a fost desfăşurat în Belarus şi a intrat în serviciu activ de luptă.

O evaluare realizată de doi cercetători americani, despre care Reuters a relatat vineri, a arătat că este foarte probabil ca Moscova să staţioneze racheta hipersonică cu capacitate nucleară Oreşnik la o fostă bază aeriană din estul Belarusului, o evoluţie care ar putea consolida capacitatea Rusiei de a lansa rachete către Europa.