Medvedev: Creşterea sprijinului militar acordat Ucrainei riscă să declanşeze un conflict Rusia-NATO. Deminarea Ucrainei după invazia rusă va dura între 5 şi 10 ani. Rusia își sporește prezența militară în Insula Șerpilor – Război în Ucraina, ziua 78

Ministerul ucrainean al Apărării: Rusia își sporește prezența militară în Insula Șerpilor

Rusia încearcă să-şi sporească prezenţa militară în Insula Şerpilor pentru a bloca comunicaţiile maritime ale Ucrainei, a declarat joi într-o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik, citat de agenţia de presă Unian.

Ameninţarea atacurilor cu rachete de croazieră din Marea Neagră asupra unor instalaţii militare şi civile din Ucraina persistă în continuare, a subliniat el.

„În zona de operaţiuni din Marea Neagră, ocupanţii iau măsuri pentru a-şi creşte prezenţa militară în Insula Şerpilor, iar în teritoriile ocupate din Ucraina pun în aplicare tactici de teroare împotriva populaţiei civile”, a menţionat purtătorul de cuvânt citat.

Potrivit acestuia, scopul creşterii prezenţei ocupanţilor în Insula Şerpior este blocarea căilor maritime ale Ucrainei.

„Inamicul îşi consolidează de asemenea sistemul de apărare antiaeriană pe coasta de vest a peninsulei Crimeea, în special, în zona localităţii Cernomorskoe, capul Tarhankut, unde a fost desfăşurată o baterie de rachete S-300 ca parte a trei posturi de comandă”, a indicat el.

Cele mai intense acţiuni ale trupelor ruse se înregistrează la ora actuală în direcţiile Slobojansk şi Doneţk, a afirmat Motuzianik.

În zona Insulei Şerpilor, la 140 km de Odesa, luptele continuă. Rusia încearcă să-şi întărească garnizoana slab apărată care staţionează acolo, anunţase miercuri Ministerul britanic al Apărării.

Ministerul rus al Apărării declarase anterior că a reuşit să dejoace planurile ucrainene privind recucerirea Insulei Şerpilor în ajunul zilei de 9 mai, dată la care Rusia a marcat ziua victoriei împotriva Germaniei naziste, provocându-i pierderi grele, conform media de stat ruse.

Ucraina a anunţat la rândul său succese repurtate în zona insulei, postând videoclipuri cu distrugerea de tehnică militară rusă, corvete şi instalaţii terestre.

Expertul militar ucrainean Oleg Jdanov consideră Insula Şerpilor drept cheia pentru deschiderea unui al doilea front de către Rusia, notează publicaţia ucraineană Segodnia.

„Rusia încearcă să utilizeze Insula Şerpilor ca pe un avanpost pentru debarcarea unui desant maritim în Basarabia” (sud-vestul regiunii Odesa), a declarat Jdanov într-o intervenţie miercuri la postul de televiziune Ukraina 24.

Jdanov consideră că Rusia va încerca să instaleze în Insula Şerpilor sisteme de apărare antiaeriană cu rază lungă de acţiune care să înlocuiască crucişătorul „Moskva” pentru acoperirea aeriană a escadrei Flotei ruse din Marea Neagră.

Atunci, ei vor avea şansa de a ajunge la o distanţă foarte apropiată de ţărm pentru a putea efectua debarcarea, spune el.

Jdanov a adăugat ca, în acest caz, ruşii ar putea să încerce să ajungă prin sudul Basarabiei la graniţa cu Republica Moldova şi să-şi întărească gruparea militară de acolo (din Transnistria).

Media ucrainene au anunţat joi avarierea unei noi nave ruse în Marea Neagră. Potrivit postului de televiziune ucrainean Kanal 24, care citează surse din serviciile secrete de la Kiev, ar fi vorba de o navă de sprijin logistic din proiectul 23120. Rusia ar dispune doar de două astfel de nave – Vsevolod Bobrov şi Elbrus – însă deocamdată nu se ştie care dintre ele a fost avariată.

Conform informaţiilor preliminare, în noaptea de miercuri spre joi, o navă din proiectul 23120 se îndrepta spre Insula Şerpilor. Dintr-un motiv necunoscut, un incendiu a izbucnit la bordul acesteia, potrivit canalului de televiziune citat.

Ulterior, a avut loc o operaţiune de salvare a echipajului. La miezul nopţii, nava grav avariată a încercat să ajungă la Sevastopol. Se pare că a reuşit să ancoreze în port.

Una dintre cele mai grave pierderi ale Rusiei în războiul din Ucraina a fost scufundarea crucişătorului de rachete ‘Moskva’, nava amiral a Flotei ruse din Marea Neagră, la 13 aprilie. În timp ce partea ucraineană susţine că a scufundat nava rusă cu două rachete antinavale Neptun, partea rusă evocă un incendiu, care a dus la explozii.

De teama reeditării scenariului cu „Moskva”, comandamentul rus a dispus mutarea navelor la o distanţă sigură pentru a nu putea fi lovite de rachetele ucrainene, potrivit Kanal 24.

ONU: Peste șase milioane de ucraineni au fugit din țară de la începutul războiului

Peste șase milioane de persoane au fugit din Ucraina de la începutul invaziei ruse la 24 februarie, ceea ce constituie cea mai gravă criză a refugiaţilor în Europa de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, a declarat joi Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), potrivit Reuters.

Conflictul din Ucraina a determinat strămutarea altor 8 milioane de persoane în interiorul ţării, conform ultimului raport al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM).

Datele ONU arată că, la data de 11 mai, 6,03 milioane de persoane au fugit din Ucraina din calea războiului.

Cele mai multe dintre ele şi-au găsit refugiu în ţări vecine, membre ale Uniunii Europene, precum Polonia, Slovacia, România şi Ungaria, notează Reuters.

Peste 3,3 milioane de persoane, în majoritate femei şi copii, au trecut graniţa cu Polonia. Guvernul polonez estimează că aproximativ jumătate ar putea rămâne în ţară pe termen mai lung, ceea ce aduce cu sine adevărate provocări pentru piaţa imobiliară, sistemul educaţional şi cel de sănătate.

Rusia a lansat ceea ce ea numeşte „operaţiune specială militară”, afirmând că obiectivul ei este demilitarizarea şi „denazificarea” Ucrainei. Kievul şi aliaţii săi occidentali resping aceasta ca pe un fals pretext pentru o agresiune neprovocată.

ONU cere încetarea bombardării școlilor din Ucraina

ONU a cerut joi încetarea bombardamentelor asupra şcolilor în Ucraina, denunţând în acelaşi timp utilizarea lor în scopuri militare, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU convocate la cererea Franţei şi Mexicului, potrivit AFP.

„Aceste atacuri (asupra şcolilor) trebuie să înceteze”, a subliniat un înalt oficial al Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Omar Abdi.

„Până săptămâna trecută, cel puţin 15 din 89 de şcoli susţinute de UNICEF în estul Ucrainei, adică una din zece, au fost avariate sau distruse de la începutul războiului” la 24 februarie, şi-a exprimat el regretul.

„Sute de şcoli din întreaga ţară ar fi fost afectate de artileria grea, de atacuri aeriene sau de alte arme explozive în zone populate, în timp ce alte şcoli sunt folosite ca centre de informare, adăposturi, centre de aprovizionare sau în scopuri militare – cu un impact pe termen lung asupra revenirii copiilor la şcoală”, a mai denunţat Omar Abdi.

În cadrul dezbaterii, Mexicul şi Franţa au reamintit că atacurile asupra şcolilor sunt o încălcare flagrantă a dreptului umanitar.

„Armata rusă continuă să ucidă civili, inclusiv copii”, iar „costul războiului” pentru aceştia din urmă „este groaznic”, a afirmat ambasadorul Franţei la ONU, Nicolas de Riviere, cerând oprirea ostilităţilor.

Responsabila Departamentului pentru Afaceri Umanitare al ONU, Joyce Msuya, a spus că „luptele intense produc suferinţe umane uriaşe” şi că „civilii, în special femeile şi copiii, plătesc preţul cel mai mare”.

Este nevoie în special să susţinem „acţiunea împotriva minelor”, mai spus ea, adăugând că „deminarea este o prioritate pentru deschiderea spaţiului umanitar”.

„Cer de asemenea părţilor în conflict să elimine orice obstacol în calea circulaţiei personalului umanitar pentru a asigura continuarea transportului de ajutor vital de-a lungul Ucrainei”, a declarat Joyce Msuya.

Familiile mai multor combatanți ucraineni din uzina Azovstal i-au cerut lui Erdogan să intervină pentru salvarea acestora

Familii ale combatanţilor regimentului Azov blocaţi în combinatul Azovstal asediat de trupele ruse în oraşul ucrainean Mariupol i-au transmis un apel emoţionant preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, cerându-i să ”fie un erou” şi să iniţieze procedura de extragere a soldaţilor rămaşi în interiorul oţelăriei, relatează joi postul CNN în ediţia sa online, relatează Agerpres.

Vorbind la un briefing de presă la Kiev, tatăl unui combatant în vârstă de 18 ani l-a îndemnat pe preşedintele turc să profite de ”o oportunitate istorică de a intra în istorie ca un om al păcii, ca un erou”.

”Ca de la bărbat la bărbat, ca de la tată la tată, vă implor să-mi salvaţi fiul şi pe camarazii săi”, a spus tatăl combatantului, Evgheni Suharnikov, care a evocat experienţa Turciei în operaţiuni militare de extragere în Orientul Mijlociu şi a sugerat ca soluţie o evacuare cu o navă civilă către o ţară terţă neutră.

”Avem nevoie de un erou, de o persoană cu suficientă autoritate politică pentru a conduce această procedură. Dintr-o perspectivă politică şi geografică, credem că Turcia poate fi această ţară şi Erdogan poate fi această persoană”, a adăugat el.

”ONU şi Crucea Roşie sunt interesate numai de civili”, a deplâns la rândul ei soţia unui combatant ucrainean de la Azovstal, în timp ce prietena unui alt luptător din regimentul Azov a spus că, dacă aceşti combatanţi vor fi abandonaţi, ”Ucraina nu va avea un viitor strălucit”.

Comandanţii armatei ucrainene au exclus însă o posibilă acţiune militară pentru a sparge încercuirea rusă asupra combinatului. ”O astfel de operaţiune de deblocare ar necesita efective de trupe considerabile, întrucât forţele ucrainene sunt la 150-200 de kilometri distanţă”, a explicat miercuri adjunctul şefului Statului Major al armatei ucrainene, generalul Oleksii Hromov, potrivit agenţiei DPA, el atrăgând atenţia că o astfel de operaţiune ar fi foarte costisitoare în vieţi omeneşti pentru că trupele ruse şi-au constituit acolo poziţii defensive puternice.

Potrivit vicepremierului ucrainean Irina Vereşciuk, în interiorul combinatului Azovstal mai sunt circa 1.000 de combatanţi, dintre care jumătate sunt răniţi, în timp ce surse ruseşti vorbesc despre circa 2.500 de combatanţi ucraineni şi mercenari străini. Ucraina a propus eliberarea unor prizonieri de război ruşi în schimbul răniţilor de la Azovstal.

În acest timp, bombardamentele trupelor ruse asupra oţelăriei continuă cu regularitate. Preşedintele rus Vladimir Putin i-a cerut luna trecută ministrului apărării Serghei Şoigu, într-o discuţie regizată cu acesta şi transmisă la televiziunea rusă, să nu ia cu asalt combinatul Azovstal pentru a nu provoca şi mai multe victime în luptele din labirintul de tuneluri şi instalaţii ale acestuia, dar să menţină în schimb blocada pentru a sili combatanţii ucraineni de acolo să se predea.

Armata rusă este acuzată de comiterea de crime de război la Harkov, după ce un tanc a bombardat o casă

Autorităţile ucrainene şi martori intervievaţi de jurnalişti AFP au acuzat joi forţele ruse că au tras dintr-un tanc într-o casă de locuit dintr-un sat de lângă Harkov, în estul ţării, ucigând mai mulţi civili.

Potrivit parchetului din această regiune de la frontiera cu Rusia, tragedia s-a produs la 27 martie în satul Stepanki, ocupată în acea perioadă de forţele Moscovei, dar care a revenit deja sub controlul Kievului.

„Militarii ruşi au bombardat o casă de locuit dintr-un tanc. Doi bărbaţi şi o femeie au fost ucişi”, se menţionează într-un comunicat, precizând că trupurile lor, îngropate de vecini în curtea casei, au fost exhumate miercuri.

Poliţia a evocat patru morţi, dintre care trei au fost exhumaţi miercuri, publicând fotografii cu o casă arsă şi morminte cu cruci confecţionate din crengi de copaci.

Potrivit unor martori cu care au vorbit jurnaliştii de la AFP, cele şase persoane care trăiau în acea casă se aflau la masa din curte pentru a bea ceai când un tanc rusesc s-a apropiat.

„Au fugit în casă ca să se ascundă. S-a tras în uşă imediat după aceasta. Patru persoane au murit, iar două au fost rănite”, a relatat cu lacrimi în ochi Olga Karpenko, de 52 de ani, a cărei fiică se numără printre victime, fiind ucisă de o schijă de obuz.

O anchetă a fost deschisă pentru „încălcarea legilor şi cutumelor războiului” şi „crimă cu premeditare”, potrivit parchetului ucrainean.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina la 24 februarie, trupele Moscovei au fost acuzate de Ucraina de numeroase abuzuri şi crime de război în teritoriile pe care le-au ocupat, în special în regiunea Kievului, de unde s-au retras la sfârşitul lunii martie.

Canalul american de televiziune CNN a publicat joi ceea ce a prezentat drept imagini de la o cameră de supraveghere arătând doi civili ucraineni împuşcaţi în spate de soldaţi ruşi, în apropiere de o reprezentanţă auto la 17 martie, într-o suburbie a Kievului.

Deminarea Ucrainei după invazia rusă va dura între 5 şi 10 ani (serviciile de urgenţă de la Kiev)

Operaţiunile de deminare pe întregul teritoriu ucrainean după invazia rusă vor dura între cinci şi zece ani, a declarat Oleh Bondar, şeful Departamentului de Deminare Umanitară din cadrul Serviciului Statal de Urgenţă al Ucrainei, citat miercuri de agenţia locală Ukrinform, relatează EFE.

”Din experienţa internaţională, recuperarea minelor poate dura între 5 şi 10 ani”, a menţionat Bondar, în opinia căruia una dintre consecinţele majore negative ale invaziei ruse din Ucraina o reprezintă contaminarea masivă a teritoriului şi localităţilor cu explozibili, inclusiv cu dispozitive interzise de convenţiile internaţionale.

Bondar a acuzat armata rusă că a folosit sisteme de mine controlate de la distanţă, a amplasat câmpuri de mine în localităţi populate şi a lăsat în urmă o cantitate uriaşă de dispozitive explozive. Acestea sunt extrem de periculoase şi au fost amplasate în aşa fel încât să reprezinte o ameninţare şi un pericol letal pentru civili, a afirmat Bondar.

”Aceste mine şi muniţii au fost descoperite în regiunile Kiev, Cernigău, Harkov, Sumî, Nikolaev, Zaporojie, Dnipro, Doneţk şi Lugansk”, adică pe mare parte din teritoriul ucrainean, a adăugat oficialul de la Kiev.

Numărul total de mine, muniţii şi dispozitive explozive amplasate special reprezintă circa 10% din toate dispozitivele explozive detectate şi neutralizate până în prezent.

Potrivit expertului, după ce forţele armate ale Ucrainei eliberează localităţile, primele măsuri luate au legătură cu deminarea, iar acestea includ inspecţii ale localităţilor, drumurilor şi clădirilor, lucrări ale unor echipe de urgenţă la liniile de înaltă tensiune, la conductele de gaz şi la ţevile de apă.

”În prezent, implementarea acestor măsuri ne-a permis să începem un proces eşalonat de inspecţie şi deminare a terenurilor agricole. Facem tot posibilul pentru ca întreprinderile agricole să poată desfăşura campania însămânţărilor de primăvară”, a insistat Bondar.

Bruxelles estimează că deconectarea de energia din Rusia va costa 195 de miliarde euro (EFE)

Comisia Europeană intenţionează dublarea capacităţilor de energie solară instalate Uniunea Europeană, până la 300 GW în 2028, ca parte a planurilor pentru a da un nou impuls energiilor regenerabile şi a se realiza deconectarea de combustibilii fosili importaţi din Rusia, relatează agenţia EFE.

Acest proiect este prevăzut în draftul planului „Repower EU”, pe care Executivul comunitar îl va prezenta săptămâna viitoare, publicat de portalul francez Contexte, însă documentul mai poate suferi modificări.

În document, Bruxelles propune majorarea obiectivului privind energia regenerabilă în perspectiva 2030 de la 40% cât este stabilit în prezent la 45%, ceea ce va presupune trecerea de la o capacitate instalată în momentul de faţă de 511 GW la 1.236 GW la finele deceniului.

În acest context, energia solară fotovoltaică „reprezintă una dintre tehnologiile cel mai rapid de dezvoltat” şi „poate accelera renunţarea graduală la importurile de combustibili fosili în câţiva ani”, subliniază autorităţile comunitare.

„Pentru acest motiv, Comisia stabileşte în Repower EU obiectivul de a avea instalaţi peste 300 GW de fotovoltaice până în 2028, dublu faţă de nivelul actual”, scrie în document, care va fi completat de o Strategie Solară ce va include acţiuni pentru îndeplinirea acestor ţinte.

Concret, va fi impulsionată dezvoltarea „descentralizată” de panouri solare în bloc, permiţând producerea de electricitate „utilizând toate spaţiile disponibile pe acoperişurile edificiilor rezidenţiale, publice, comerciale sau industriale”.

În plus, Bruxelles-ul sugerează statelor membre să accelereze integrarea de pompe de căldură la scară largă şi de energie geotermală şi termică solară, cu focus pe dezvoltarea şi modernizarea de sisteme de căldură „care să poată înlocui utilizarea de combustibili fosili” în cazul sistemelor de încălzire individuale, „în special în zonele şi oraşele intens populate”.

Pe de altă parte, planul energetic pe care Comisia urmează să îl prezinte insistă pe consolidarea lanţurilor de aprovizionare în ceea ce priveşte energia eoliană, pentru a accelera semnificativ avansul acestei surse de energie regenerabilă şi a consolida astfel „competitivitatea globală” şi mai mult.

Nu în ultimul rând, Executivul comunitar susţine că bioenergia „poate contribui la înlocuirea combustibililor fosili importaţi din Rusia”, inclusiv gazul natural, atâta timp cât sunt consolidate garanţiile pentru a asigura că se obţine în mod sustenabil. Autorităţile comunitare se aşteaptă, de exemplu, la o „creştere moderată, dar fermă” a biomasei până în 2030, mai scrie EFE.

Dmitri Medvedev: Creşterea sprijinului militar acordat Ucrainei riscă să declanşeze un conflict Rusia-NATO

Creşterea sprijinului militar acordat Ucrainei de SUA şi aliaţii lor riscă să declanşeze un conflict între Rusia şi NATO, a avertizat joi unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin, relatează Reuters.

Potrivit lui Dmitri Medvedev, vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, un conflict al Occidentului cu NATO riscă să se transforme într-un război nuclear total.

„Pomparea de arme în Ucraina de către ţările NATO, antrenarea soldaţilor ucraineni să folosească echipamente occidentale, trimiterea de mercenari şi exerciţiile ţărilor Alianţei din apropierea graniţelor noastre sporesc probabilitatea unui conflict direct şi deschis între NATO şi Rusia”, a scris Medvedev pe Telegram.

„Un asemenea conflict prezintă riscul de a se transforma într-un război nuclear deplin. Acest lucru ar fi un scenariu dezastruos pentru toţi”, a adăugat el.

Invazia rusă din Ucraina a stârnit temeri privind apariţia celei mai grave confruntări dintre Rusia şi SUA de la criza rachetelor din Cuba din 1962, aminteşte Reuters.

Rusia şi SUA sunt de departe cele mai mari puteri nucleare ale lumii: Rusia deţine circa 6257 focoase nucleare, iar cele trei puteri nucleare din NATO – SUA, Marea Britanie şi Franţa – au circa 6065 împreună, conform Asociaţiei pentru controlul armamentelor, o organizaţie independentă din Washington.

Trei morţi şi 12 răniţi într-un atac rus asupra unui oraş din nord-estul Ucrainei

Un atac aerian rus asupra oraşului Novgorod-Siverskîi, în nord-estul Ucrainei, s-a soldat cu cel puţin trei morţi şi 12 răniţi, în noaptea de miercuri spre joi, au anunţat serviciile de urgenţă locale, informează AFP.

„Sunt trei persoane ucise şi 12 rănite în urma unei lovituri” aeriene ruse asupra Novgorod-Siverskîi, a afirmat un purtător al serviciilor de urgenţă, furnizând un prim bilanţ.

„Astăzi, între orele 00:10 şi 00:23, duşmanul a întreprins un atac aerian, probabil dintr-un bombardier Su-30SM”, au anunţat la rândul lor într-un comunicat forţele ucrainene.

„Ruşii au lovit infrastructuri critice, printre care şcoli. Alte clădiri administrative şi case rezidenţiale au fost de asemenea avariate”, a informat mai devreme, joi dimineaţa, guvernatorul regiunii Cernigău (Cernihiv), Viaceslav Ceaus. El şi-a însoţit mesajul cu mai multe fotografii, în care se pot vedea clădiri complet distruse, maşini calcinate şi un nor de fum înălţându-se deasupra dărâmăturilor.

Novgorod-Siverskîi, care număra înainte de război 15.000 de locuitori, se situează la circa 50 de km de frontiera cu Rusia, într-o regiune care era relativ ferită după retragerea trupelor ruse din zonă la sfârşitul lui martie.

Ucraina cere să i se „rezerve” un loc în UE, chiar dacă negocierile de aderare vor dura mult timp

Şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba a cerut joi ca un loc să fie „rezervat” pentru ţara sa în Uniunea Europeană (UE), chiar dacă negocierile de aderare ar urma să dureze timp îndelungat, informează AFP.

„Auzim foarte des că Ucraina aparţine familiei europene şi că la ora actuală este important să fie rezervat acest loc” pentru ţară în UE, a declarat Kuleba la televiziunea publică germană, la începutul unei vizite în Germania.

„Nu vorbim propriu-zis de aderarea Ucrainei la UE cât mai repede posibil, însă este foarte important pentru noi să rezervăm acest loc pentru Ucraina”, a afirmat Kuleba la postul public ARD.

Kievul şi-a depus candidatura la aderare în UE pe 28 februarie, la câteva zile după declanşarea invaziei ruse, însă unele ţări membre occidentale sunt rezervate, inclusiv asupra acordării pentru Ucraina a unui statut de ţară candidată, dorind să evite o procedură de aderare accelerată.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a apreciat luni, la Berlin, că va fi nevoie „de decenii” pentru ca o ţară ca Ucraina să poată adera la UE şi a sugerat ca, între timp, ea să facă parte dintr-o „comunitate politică europeană”, care să poată include de asemenea Regatul Unit, retras din UE în 2020. Această idee este susţinută şi de cancelarul federal german Olaf Scholz.

În acelaşi interviu pentru ARD, Dmitro Kuleba a salutat reacţia Germaniei la războiul cu Rusia şi a subliniat că acum Berlinul şi-a asumat un rol de lider, după tensiunile care au existat în relaţiile dintre Berlin şi Kiev, potrivit Reuters.

Kuleba a apreciat drept pozitive schimbările survenite, după ce Germania a decis să livreze arme grele Ucrainei şi să sprijine embargoul propus al UE asupra livrărilor de petrol rusesc, în urma presiunilor din partea unor aliaţi ai săi.

Vizita lui Dmitro Kuleba în Germania va include de asemenea participarea la reuniunea miniştrilor de externe ai ţărilor din G7, pe coasta Mării Baltice.

Ucraina sugerează un schimb cu Rusia pentru eliberarea soldaţilor ucraineni din Mariupol

Conducerea de la Kiev a sugerat un schimb cu Rusia pentru eliberarea soldaţilor ucraineni care încă mai apără oţelăria Azovstal din Mariupol, transmite joi dpa.

„Ca prim pas, le-am oferit ruşilor următorul schimb: noi îi transportăm pe băieţii noştri răniţi grav printr-un coridor umanitar de la Azovstal”, iar în acelaşi timp, armata ucraineană ar urma să elibereze prizonieri de război ruşi „în conformitate cu regulile standard pentru schimb”, a declarat vicepremierul Irina Vereşciuk ziarului Ukrainska Pravda.

Negocierile sunt în curs şi încă nu s-a ajuns la un acord, a precizat ea.

Uzina Azovstal este ultimul punct de rezistenţă al forţelor ucrainene în oraşul-port Mariupol de la Marea Azov. Ruşii le cer ucrainenilor care apără combinatul siderurgic să se predea, însă până acum răspunsul a fost un refuz categoric

Ursula von der Leyen: Rusia este „ameninţarea cea mai directă” la adresa ordinii mondiale

Rusia este „ameninţarea cea mai directă” la adresa ordinii mondiale din cauza invaziei lansate împotriva Ucrainei, a declarat joi, la Tokyo, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează AFP.

Rusia „este astăzi ameninţarea cea mai directă la adresa ordinii mondiale, cu războiul barbar împotriva Ucrainei şi pactul său îngrijorător cu China”, a declarat Von der Leyen, după întrevederea sa cu premierul nipon Fumio Kishida, alături de preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

Cei doi responsabili europeni se aflau joi la Tokyo pentru un ciclu anual de discuţii Japonia-UE, care de această dată are loc în plin conflict ruso-ucrainean şi într-un context de îngrijorări crescânde în Asia în ceea ce priveşte ambiţiile militare ale Chinei.

„Invadarea Ucrainei de către Rusia nu vizează doar Europa, ci zdruncină fundamentele ordinii internaţionale, inclusiv ale Asiei. Aceasta nu trebuie tolerat”, a declarat Kishida, al cărui guvern s-a asociat sancţiunilor occidentale împotriva Moscovei, inclusiv de ordin financiar şi energetic.

Von der Leyen a mai declarat că UE şi Japonia îşi vor întări cooperarea, în mod concret prin lansarea unui parteneriat digital, o premieră pentru Europa, parteneriat ce se va concentra pe competitivitatea şi securitatea din acest domeniu.

Ea a adăugat că cele două părţi vor face eforturi pentru „a-şi diversifica şi întări” lanţurile de aprovizionare.

„Este important, pentru că există materiale şi tehnologii care au devenit esenţiale pentru economia noastră şi viaţa noastră de zi cu zi, precum semi-conductorii de exemplu. Noi trebuie să putem conta pe lanţuri de aprovizionare demne de încredere”, a subliniat preşedinta Comisiei Europene.

Poziţia tot mai puternică a Chinei în Asia s-a aflat de asemenea pe ordinea de zi, UE căutând să joace un rol mai important în faţa Beijingului.

„Cooperarea noastră în Ucraina este esenţială în Europa, însă ea este de asemenea importantă în regiunea Indo-Pacific şi noi dorim de asemenea să ne aprofundăm consultările asupra unei Chine care se afirmă tot mai mult”, a declarat la rândul său Charles Michel. „Credem că Beijingul trebuie să se afirme pentru a apăra sistemul multilateral de care ea a beneficiat pentru a-şi dezvolta ţara”, a adăugat el.

Rusia cere evacuarea oraşelor din estul Ucrainei

„Având în vedere situaţia umanitară catastrofală ce se profilează pentru majoritatea civililor din Kramatorsk şi Sloviansk, solicităm comunităţii internaţionale, ONU, OSCE şi Comitetului Internaţional al Crucii Roşii să adopte imediat toate măsurile pentru evacuarea rapidă şi în siguranţă a civililor din aceste oraşe aflate sub controlul iniţiat de forţele armate ucrainene”, a declarat miercuri seară generalul colonel Mihail Mizinţev din partea ministerului rus al apărării, citat de agenţia Interfax.

Mizinţev a susţinut că trupele ucrainene stabilite în Kramatorsk şi Sloviansk folosesc ca scuturi umane propria populaţie civilă.

Oficialul militar rus a mai declarat că în cele două oraşe mai locuiesc în prezent aproximativ 90.000 de civili.

Aceste oraşe sunt considerate pietrele de temelie ale liniilor defensive ucrainene din estul ţării.

Un mort şi trei răniţi într-un atac dinspre Ucraina

O persoană a fost ucisă şi alte trei au fost rănite în sud-vestul Rusiei în urma unor bombardamente provenind din Ucraina, a anunţat miercuri guvernatorul rus al regiunii afectate, transmite AFP.

„În acest moment, o persoană şi-a pierdut viaţa – a murit în ambulanţă -, şi sunt trei răniţi”, a declarat pe Telegram guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov.

El a spus că este „cea mai dificilă” situaţie din regiunea sa de când preşedintele Vladimir Putin a trimis trupe în Ucraina, pe 24 februarie.

Gladkov a acuzat Ucraina că a vizat satul Solohi, precizând că o casă a fost parţial distrusă.

Autorităţile din regiunile de frontieră ale Ucrainei acuză în mod regulat forţele de la Kiev că au lansat atacuri împotriva Rusiei.

În aprilie, guvernatorul regiunii a acuzat faptul că elicoptere ucrainene au atacat un depozit de combustibil din Belgorod.