Rusia promite că va răspunde dur la al 20-lea pachet de sancțiuni impus de Uniunea Europeană. Moscova consideră și că sancțiunile afectează chiar statele UE

Acest nou pachet de sancţiuni europene împotriva Rusiei este axat pe impunerea de noi restricţii ce privesc serviciile financiare, comerţul şi energia, inclusiv transportul petrolului şi al gazelor naturale lichefiate (GNL) şi serviciile maritime legate de aceste transporturi, plus alte restricţii legate de exporturi şi importuri pentru o serie de produse, printre care se regăsesc şi îngrăşămintele necesare agriculturii.

„Toate acestea se întâmplă în mijlocul unei crize energetice globale şi al penuriei de resurse care sunt resimţite acut în majoritatea regiunilor lumii”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, vorbind vineri la conferinţa sa de presă săptămânală.

„Prin încercarea de a destabiliza şi mai mult pieţele energetice, Bruxelles-ul îşi face rău atât lui cât şi ţărilor în dezvoltare, care nu îşi mai pot permite energie la preţuri umflate artificial”, a adăugat ea.

Noile sancţiuni impuse Rusiei de UE, a continuat Zaharova, ameninţă de asemenea securitatea alimentară, întrucât includ restricţii asupra comerţului cu îngrăşăminte, astfel că „aceleaşi ţări care au apărat securitatea alimentară iau măsuri de subminare a securităţii alimentare mondiale”.

„Vom lua măsuri de represalii. Acestea vor fi dure. Vor fi elaborate şi implementate în conformitate cu interesele noastre”, a susţinut reprezentanta MAE rus, adăugând că Rusa condamnă energic orice măsuri coercitive unilaterale şi le consideră ilegale.

După ce Ungaria a ridicat veto-ul în urma redeschiderii conductei petroliere Drujba de către Ucraina, cele 27 de state membre ale UE au validat joi definitiv un ajutor financiar de 90 de miliarde de euro oferit Ucrainei sub forma unui împrumut – pe care Kievul îl va rambursa numai dacă Rusia îi va plăti „reparaţii de război”, altfel va fi plătit de statele UE, cu excepţia Ungariei, Republicii Cehe şi Slovaciei, care au refuzat să participe la mecanismul de garantare – şi al 20-lea pachet de sancţiuni impus Rusiei după invazia în Ucraina.

În acest nou pachet de sancţiuni UE şi-a creat baza legală pentru a interzice serviciile maritime legate de exportul petrolului şi al produselor petroliere ruseşti, dar aplicarea unor asemenea sancţiuni va avea nevoie de „coordonare strânsă şi dialog” cu ţările din grupul G7, au anunţat Consiliul UE şi Comisia Europeană. Obiectivele urmărite astfel de UE sunt de a reduce şi mai mult veniturile Rusiei şi de a îngreuna găsirea de cumpărători pentru petrolul său.

Au fost adăugate pe lista de sancţiuni a UE încă 36 de entităţi implicate în activităţi de explorare, extracţie, rafinare şi transport al petrolului, activităţi legate inclusiv de aşa-numita „flotă din umbră” folosită de Rusia pentru a ocoli sancţiunile prin care statele occidentale încearcă să-i limiteze exporturile petroliere, pe respectiva listă fiind adăugată acum şi o importantă companie de asigurări maritime.

Mai sunt astfel adăugate pe aceeaşi listă încă 46 de nave ale „flotei din umbră” şi sunt incluse măsuri de îngrădire a contractării de petroliere de către Rusia, prin interdicţii generale privind furnizarea de servicii de mentenanţă, remorcare şi altele, precum şi a serviciilor destinate navelor transportatoare de gaze naturale lichefiate (GNL) şi navelor spărgătoare de gheaţă, în încercarea de a împiedica Rusia cât mai mult să-şi exporte gazele.

UE a decis deja ca de anul viitor să sisteze importurile de gaze din Rusia, după ce în perioada scursă de la începutul războiului din Ucraina a adoptat o politică de reducere a importurilor de gaze ruseşti, înlocuite în mare parte de gazele naturale lichefiate (GNL) mai scumpe importate în special din SUA, importuri care vor creşte odată cu interdicţia de achiziţie a gazelor ruseşti.

Noul pachet interzice tranzacţiile cu încă 20 de bănci ruseşti şi impune sancţiuni împotriva a patru instituţii financiare din ţări terţe care au refuzat să se conformeze sancţiunilor europene impuse unilateral Rusiei şi au facilitat ceea ce Comisia Europeană descrie drept comerţul „ilegal” cu produse sancţionate.

Cât despre utilizarea criptomonedelor de către Rusia, UE a sancţionat o entitate din Kârgâzstan care gestionează o platformă de schimb şi a blocat furnizorii şi platformele din Rusia care permit transferul şi schimbul de criptomonede, obiectivul urmărit fiind de a restrânge capacitatea Rusiei de a-şi crea canale de plată alternative pentru finanţarea activităţii economice.

Pe lista de sancţiuni a UE au fost de asemenea adăugate 58 de companii şi persoane implicate în dezvoltarea şi fabricarea de echipamente militare, cum ar fi dronele, 16 dintre aceste entităţi având sediul în ţări terţe, respectiv China, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan, Kazahstan şi Belarus, fiind vorba despre entităţi care au furnizat complexului militar-industrial rus bunuri cu dublă întrebuinţare sau sisteme de arme.

Pentru a limita ocolirea sancţiunilor europene, în noul pachet de sancţiuni Bruxelles-ul a activat în premieră aşa-numitul „instrument anti-eludare”, care interzice exportul oricăror produse electronice către jurisdicţii în care există un risc ridicat ca aceste produse să fie reexportate către Rusia.

Sunt de asemenea impuse noi restricţii pentru exporturile către Rusia, prin interdicţii ce privesc unele bunuri şi servicii, respectiv cauciuc, lubrifianţi de înaltă performanţă, produse siderurgice, tractoare industriale, servicii de securitate cibernetică, diverse substanţe chimice şi altele.

Alte restricţii privesc importurile de metale, substanţe chimice şi minerale în valoare de peste 530 de milioane de euro din Rusia şi introducerea unor cote pentru importurile de amoniac rusesc, plus restricţii suplimentare la exportul de bunuri şi tehnologii utilizate de Rusia pe câmpul de luptă, cum ar fi materialele utilizate pentru fabricarea explozibililor.