Serghei Lavrov afirmă că un al treilea război mondial va fi nuclear şi distructiv – RIA

Şeful diplomaţiei ruse a mai spus că Rusia, care a lansat săptămâna trecută un atac în Ucraina pe care îl numeşte „operaţiune militară specială”, s-ar confrunta cu un „pericol real” dacă Kievul ar obţine arme nucleare.

Rusia nu va permite Ucrainei să obţină arme nucleare, a insistat Lavrov, citat de TASS.

Vladimir Putin a anunţat plasarea în stare de alertă a ”forţei de descurajare” ruse

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat duminică plasarea în stare de alertă a „forţei de decurajare” a armatei ruse, care poate cuprinde o componentă nucleară, în a patra zi a invaziei Rusiei în Ucraina, relatează AFP.

EFE notează că şeful statului rus a ordonat plasarea forţelor de descurajare ruse în „regim special de serviciu” după „declaraţii agresive” din partea principalelor ţări membre ale NATO.

„Responsabili de cel mai înalt grad din principalele ţări ale NATO îşi permit declaraţii agresive împotriva ţării noastre, de aceea îi ordon ministrului apărării şi şefului Statului Major General să pună forţele de descurajare ale armatei ruse într-un regim de serviciu special”, a declarat Putin, citat de TASS.

Rusia, prima putere nucleară imprevizibilă a lumii – analiza AFP

Toate estimările plasează Rusia în fruntea plutonului puterilor nucleare mondiale şi analiştii se îngrijorează cu privire la realitatea doctrinei sale: în centrul atenţiei sunt arsenalul nuclear, organizarea sa şi temerile care îl înconjoară, notează France Presse într-o amplă analiză luni.

Cifrele sunt indiscutabile şi de necontestat: Rusia este puterea dotată cu cel mai mare număr de ogive nucleare, chiar dacă SUA dispun de un număr superior de ogive desfăşurate, adică utilizabile foarte rapid.

Potrivit Institutului internaţional de cercetare pentru pace de la Stockholm (SIPRI), Rusia afişează 6.255 ogive nucleare faţă de cele 5.550 ale SUA. Alte puteri nucleare nu sunt de aceeaşi categorie. China, a treia putere nucleară mondială, nu dispune decât de 350 de ogive, iar Franţa de 290.

Aceste cifre nu sunt totuşi decât estimative. Arsenalele aşa-zis nestrategice sunt deosebit de dificil de evaluat, în special pentru că cele mai multe sunt utilizabile prin lansatoare la fel de capabile să poarte şi o încărcătură convenţională.

Potrivit Campaniei internaţionale pentru abolirea armei nucleare (ICAN), laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2017, Rusia a cheltuit în 2020 circa opt miliarde de dolari pentru „fabricarea şi întreţinerea forţelor sale nucleare”.

Cine ordonă declanşarea atacului nuclear? Preşedintele, în virtutea Constituţiei, dar transmiterea ordinului şi autentificarea lui trec pe la ministrul apărării şi şeful Statului Major, respectiv Serghei Şoigu şi mâna sa dreaptă, Valeri Gherasimov.

Putin „are autoritatea de a declanşa”, comentează pentru AFP Pavel Podvig, expert rus independent. „Nu se ştie nimic în ce măsură alţii pot face parte din acest proces. Ei nu se pot opune prin veto, dar există o anumită formă de colegialitate”.

Scenariul catastrofal rămâne deci complex şi de luat în calcul. Preşedintele nu dispune de un buton pe biroul său, procesul nu are nimic automat şi rămâne imposibil de prevăzut reacţia diferiţilor indivizi de la un capăt la altul al procedurii.

Aici intervine problema armatei ruse şi a gradului său de obedienţă, dacă Vladimir Putin îşi duce ţara spre haosul nuclear, potrivit AFP.

„Nu sunt sigur că întreaga armată îl susţine pe Putin. Militarii nu sunt nici nebuni, nici fanatici. Dar nu putem ghici dacă armata va executa un ordin de a utiliza arma nucleară”, asigură Pavel Luzin, expert al armatei ruse care lucrează la Moscova pentru think tank-ul Riddle.

Numeroşi analişti occidentali afirmă că Vladimir Putin are mai mult de pierdut decât de câştigat din invazia în Ucraina. Şi unii sugerează că nişte responsabili ruşi ar putea să aibă rezerve ei înşişi asupra acestei „operaţiuni speciale”.

„Nu cred că elita militară rusă se va bucura de o utilizare nucleară limitată în Ucraina sau în legătură cu Ucraina”, a notat pe Twitter luni Kristin Ven Bruusgaard, de la Centrul pentru cooperare şi securitate internaţională (CISAC) al Universităţii din Stanford.

„Dar cine îl va preveni pe Putin că acest lucru ar putea să nu funcţioneze de fapt – şi să fie la fel de perfect contraproductiv ca şi celelalte eforturi ale sale de a produce ceea ce caută?”

Într-un articol apărut joi în ‘Bulletin of the Atomic Scientists’, experţii Hans Kristensen şi Matt Korda amintesc că Vladimir Putin validase în 2020 o doctrină nucleară, cu patru cazuri care ar justifica utilizarea atacului: tiruri de rachete balistice împotriva Rusiei sau a unui aliat al acesteia, utilizarea unei arme nucleare de către un adversar, un atac împotriva unui sit de armament nuclear rusesc sau o agresiune care ar pune în pericol „existenţa însăşi a statului”.

Dar îndoielile sunt reale cu privire la sinceritatea acestei doctrine. Rusia afirmă că şi-ar fi modernizat aproape 90% din arsenalul său, iar Vladimir Putin revendică necesitatea Rusiei de a ţine pasul cu „ritmul schimbării”.

„Nu este Formula 1, este supersonică. Opreşte-te o secundă şi începi imediat să cazi”, a spus liderul de la Kremlin, citat de doi experţi.

Ei adaugă că „responsabilii ruşi au făcut numeroase declaraţii care par să meargă dincolo de doctrina publicată”. Modernizarea intensivă a arsenalului sugerează că aceasta „merge mai departe de descurajarea elementară şi spre strategii de luptă regionale şi chiar de arme destinate să provoace teroarea”, notează AFP.