Salariu de 7.910 lei/persoană, pentru angajaţii companiei Hidro Tarniţa. Hidrocentrala nu e nici în proiect

Calculat pe baza cheltuielilor cu salariile, câştigul mediu lunar pe angajat este de 7.384 lei.

Numărul mediu de salariaţi va fi de 16, iar numărul angajaţilor la finele anului va ajunge la 24.

Compania va investi în acest an 15,6 milioane de lei pentru pregătirea, dezvoltarea şi autorizarea proiectului hidrocentrale, iar cea mai mare parte a investiţiilor, respectiv 9 milioane de lei, va merge pentru achiziţia şi securizarea terenurilor.

Cheltuielile cu bunurile şi serviciile sunt de 3,3 milioane de lei, iar cele cu personalul, de 2,9 milioane de lei.

Compania va avea venituri totale de 6.000 de lei şi cheltuieli totale de 6.000 de lei, rezultând un profit brut zero.

În urmă cu o săptămână, Departamentul pentru Energie a anunţat că o echipă a Corpului de Control al Departamentului va analiza cheltuielile efectuate până în prezent pentru realizarea proiectului hidrocentralei de acumulare şi pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

‘Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a dispus astăzi /luni, 5 mai 2014, n.r./ Corpului de Control al Departamentului pentru Energie realizarea unei analize în privinţa cheltuielilor făcute până în prezent pentru realizarea proiectului hidrocentralei de acumulare şi pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti. Analiza va viza în principal activitatea Hidroelectrica. Şeful Corpului de Control are termen ca, până la sfârşitul acestei săptămâni, să prezinte ministrului concluziile sale’, potrivit sursei citate.

Proiectul de realizare a centralei de acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti a fost discutat pentru prima dată în România în urmă cu aproximativ 40 de ani, când au fost efectuate şi cercetările pentru depistarea celui mai bun loc. Locul de construcţie al hidrocentralei a fost ales dintr-o serie de aproximativ 20 de locuri din toată ţara, datorită, printre altele, căderii foarte bune de apă şi a poziţionării.

Societatea Hidro Tarniţa SA a fost înfiinţată la 1 noiembrie 2013 pentru realizarea proiectului Centrala Hidroelectrica cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) Tarniţa – Lăpusteşti, având ca acţionari Complexul Energetic Hunedoara SA şi SC DFEE Electrica SA.

În acordul de înfiinţare a Hidro Tarniţa s-a convenit ca acţionarii să aprobe, după înregistrarea societăţii, majorarea capitalului prin aport de capital, subscris şi vărsat integral în numerar de Complexul Energetic Hunedoara, DFEE Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Complexul Energetic Oltenia, astfel încât, după această primă subscriere, capitalul social al societăţii să reprezinte echivalentul în lei a 12 milioane euro, respectiv câte 2 milioane de euro (8,9 milioane lei) pentru fiecare dintre cei şase acţionari.

Cât de rentabile sunt centralele cu acumulare prin pompaj

Săptămâna trecută, Hidroelectrica a dat în folosinţă cinci hidrocentrale cu acumulare prin pompaj:  cascada de hidrocentrale de pe râul Olt de la Ipoteşti, Drăgăneşti, Frunzaru, Rusăneşti şi Izbiceni.

Administratorul judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, a arătat că în retehnologizarea cascadei de hidrocentrale de pe Oltul inferior au fost investiţi 400 de milioane de euro şi sunt centrale hidroelectrice care funcţionează în regim dublu, reversibil, turbină – pompă. Aceasta este o premieră tehnică pentru România, fiind primele hidroagregate din ţară reversibile. Ele asigură o putere disponibilă de 285 MW în regim de turbină şi 200 MW în regim de pompaj.

Remus Borza a abordat şi chestiunea rentabilităţii investiţiei pentru obţinerea energiei electrice prin pompaj, arătând că nu este o investiţie rentabilă şi experienţa funcţionării acestor centrale hidroelectrice de pe Oltul inferior în regim de pompaj va fi utilă în analizarea oportunităţii unei investiţii în construcţia unei centrale la Tarniţa – Lăpuşteşti.

‘Dacă e rentabilă o astfel de activitate? Noi ne-am făcut nişte socoteli. Eu vă spun că nu. Avem un preţ de cost de 450 lei pe MW. E enorm, (…) doar amortismenul pe un ciclu optim de exploatare de 22 de ani, asta înseamnă din capul locului 200 lei amortismentul pe MW’, a subliniat Borza.

Acesta a argumentat că o investiţie la Tarniţa, care este estimată iniţial la 1,2 miliarde euro şi ar putea ajunge la două miliarde, este nerentabilă şi din cauză că piaţa este suprasaturată de energie. ‘Pentru prima dată cunoaştem un excedent de energie. Energia produsă în regim de pompaj n-am avea unde să o valorificăm. (…) Transferăm o pierdere din buzunarul stâng al statului în buzunarul drept al statului’, a mai declarat Remus Borza.