Salariu minim 2027 – BNS propune o creştere până la un nivel brut de 4.652 de lei, pentru anul viitor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Confederaţia sindicală a organizat marţi o dezbatere privind adecvarea salariului minim, cu ocazia lansării studiului „Adecvarea salariului minim în România. Evaluarea ex-post a implementării Directivei (UE) 2022/2041 pentru anii 2025-2026”, realizat de Radu Teodor Soviani, economist şi jurnalist, şi Steluţa Enache, director economic la BNS.

La evenimentul moderat de preşedintele BNS, Dumitru Costin, au participat, printre alţii, Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Ciprian Văcaru, secretar de stat în acelaşi minister, parlamentarii Marius Humelnicu (PSD), Violeta Alexandru (USR) şi Miklos Zoltan (UDMR).

Potrivit liderilor sindicali, la doi ani de la transpunerea directivei europene menţionate, unul din patru salariaţi din România continuă să câştige în jurul salariului minim. 1,71 milioane de salariaţi cu normă întreagă (o treime din total) câştigă cu maximum 5% peste salariul minim brut, o situaţie neschimbată faţă de 2024.

România ocupă locul 20 din 22 în Uniunea Europeană (cu 825 euro valoarea salariului minim, în semestrul doi din 2026), în timp ce Bulgaria recuperează rapid decalajul. De altfel, salariul mediu net din ţara vecină l-a depăşit în 2025 pe cel din România, deşi salariul mediu brut românesc este mult mai mare pentru că salariile sunt taxate mai puţin în Bulgaria, arată autorii studiului.

De asemenea, distribuţia salariilor în economia românească a rămas blocată, iar transpunerea pe hârtie a directivei nu a adus schimbările structurale de care au nevoie lucrătorii români.

Studiul relevă că 1,4 milioane de salariaţi (26,9%) sunt plătiţi, în prezent, la salariul minim sau cu cel mult 75 de lei peste acesta. Opt din zece salariaţi au un salariu de bază sub salariul mediu, susţin specialiştii.

De astfel, la 30 septembrie 2026, 714.864 de salariaţi cu normă întreagă (13,6%) erau plătiţi exact cu salariul minim de 4.325 de lei.

Documentul mai arată că 48,7% din salariul pentru un trai decent acoperă salariul minim net (2.699 lei), în timp ce 11.668 lei este coşul lunar pentru o familie de doi adulţi şi doi copii (septembrie 2026).

Totodată, o gospodărie cu un salariu minim şi unul mediu (circa 8.200 de lei net) acoperă doar circa 70% din coşul pentru doi copii. România nu are încă un coş minim oficial (Legea nr. 174/2020).

Potrivit autorilor, directiva europeană nu fixează un salariu minim european, ci cere un mecanism clar şi stabil, evaluarea adecvării faţă de un reper şi un plan pentru negocierea colectivă acolo unde acoperirea este sub 80%. Legea nr. 283/2024, care aplică directiva, prevede actualizare anuală, după consultarea sindicatelor şi patronatelor, un reper de adecvare de 47-52% din câştigul salarial mediu brut şi amenzi mai mari pentru neplata salariului minim.

„Directiva a introdus pentru prima dată, nu doar pentru România, ci pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, nişte mecanisme predictibile, astfel încât să ieşim din zodia în care politicianul aflat la putere, şi cu mâna pe pix şi pe decizie, să spună: pentru anul ăsta stabilim ca salariul minim să fie…, atât am făcut un calcul… sau anul ăsta îngheţăm salariul minim… Mai e cazul să mai creştem sau vin alegerile? Hai să îl creştem, că avem nevoie de voturi. Şi au spus: mergem pe această linie: mecanisme tripartite – guvern, patronat, sindicate -, transparenţă, indicatori publici. Nu vă mai jucaţi cu aceste valori! Ce face România? Transpune directiva? Ea e în vigoare printr-o lege aprobată în urmă cu doi ani. Stabileşte ulterior, prin hotărâre de guvern, în conformitate cu principiile din lege, un mecanism, o formulă de calcul, indicatori. Mai stabileşte atribuţii în dreptul Ministerului Muncii, care în fiecare toamnă trebuie să prezinte o analiză de impact, cu cifre, cu date, cu evoluţii, cât ar trebui să fie salariul minim de la 1 ianuarie al anului care urmează. Evident, anul trecut, Ministerul Muncii, din întâmplare, acelaşi ministru, scoate din toamnă public raportul. El arăta fără echivoc faptul că în România trebuie să crească salariul minim la 4.325, de la 1 ianuarie. Ce se întâmplă? Decizia politică e alta”, a explicat Dumitru Costin.

El a amintit că autorităţile au propus, în compensaţie, amânarea cu şase luni a creşterii salariului minim în România, pentru că se aplicase înainte o taxă pe cifra de afaceri.

„În discuţiile purtate în spatele uşilor închise între reprezentanţii Guvernului, ai coaliţiei şi ai mediului de afaceri, s-a spus: e prea mult, nu putem să ducem toate lucrurile astea! Şi atunci, o masă mare de salariaţi plătiţi pe salariul minim au fost sacrificaţi pentru înţelegerea aceea de a creşte salariul minim de la 1 iulie. Ce s-a întâmplat cu salariaţii plătiţi pe salariul minim, de câţi bani au fost deposedaţi în fiecare lună? E ca şi cum atunci când ţi-ai luat leafa, a venit cineva şi ţi-a luat din banii tăi o sumă”, a arătat liderul sindical.

La rândul său, Radu Soviani, care a prezentat studiul, a precizat că toate datele folosite la elaborarea documentului sunt din ultima raportare a Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză.