Sancţiunile împotriva Rusiei: Spre deosebire de SUA, UE este mai îngăduitoare faţă de Moscova

Sancţiunile adoptate luni de miniştrii europeni de externe reprezintă fără îndoială tot ce putea blocul comunitar să facă împotriva Rusiei în acest moment. Spre deosebire de sancţiunile decise în aceeaşi zi la Washington, cele de la Bruxelles nu vizează direct anturajul preşedintelui Vladimir Putin. Dar nici UE şi nici SUA nu i-au inclus pe lista celor sancţionaţi pe şefii marilor companii ruse, precum Gazprom ori Rosneft.

La reuniunea de luni, ţările europene din sud s-au arătat ostile unei riposte prea rapide împotriva Moscovei, în timp ce unele din nord s-au împotrivit unei loviri nediferenţiate a intereselor economice şi financiare. Pe de altă parte, au existat şi divergenţe între ţările scandinave şi Franţa în chestiunea unui embargou asupra livrărilor de armament către Rusia, Parisul având în derulare un astfel de contract cu Moscova, la care nu vrea să renunţe. De altfel, ministrul francez de externe a declarat că rezilierea contractului de vânzare de nave militare franceze Mistral către Rusia ar putea fi luată în calcul abia în cazul unei a treia serii de sancţiuni.

Concluzia întâlnirii miniştrilor europeni de externe este rezumată chiar de unul dintre ei: ‘Să fim realişti, nu putem schimba actualul statut al Crimeii decât printr-o intervenţie militară’. Chiar şi şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, a declarat înaintea reuniunii că se va încerca transmiterea unui mesaj ‘puternic’ Moscovei, dar împreună cu semnalul că UE ‘crede cu adevărat în necesitatea dialogului’.

În consecinţă, europenii s-au limitat la declaraţii de condamnare a referendumului ‘ilegal şi ilegitim’ sau a ‘procedeelor inacceptabile’ ale Rusiei şi nu au îndrăznit să instituie sancţiuni economice împotriva acestui partener comercial major.

Ei au constatat împreună că marja lor de manevră în Ucraina este redusă şi pot doar să spere că liderii ruşi, confruntaţi cu o scădere a investiţiilor străine, cu devalorizarea rublei şi cu perspectiva unor sancţiuni economice, vor accepta în final un dialog cu privire la viitorul Ucrainei.

Cele 28 de state membre UE, sau cel puţin o parte dintre ele, mai cred în constituirea unui grup internaţional de contact, astfel că o posibilă înăsprire a sancţiunilor la Consiliul European de săptămâna aceasta este incertă. ‘Totul depinde de reacţia lui Putin’, afirmă o sursă diplomatică citată de Le Monde.

Refuzând în stadiul actual adoptarea de ‘măsuri irevocabile’, după cum afirma unul dintre miniştri, europenii doresc să lase uşa deschisă dialogului. Ei preferă să insiste, sub aspect economic, pe ajutorul financiar pentru Ucraina şi securizarea aprovizionării acesteia cu energie, iar pe plan politic – pe trimiterea unei misiuni de observatori OSCE pe tot cuprinsul Ucrainei, pentru a verifica eventualele infiltrări ruse.