SAR: Numărul cazurilor de fraudă cu fonduri europene s-a triplat în 2012 faţă de 2010

În ceea ce priveşte cazurile de fraudă stabilită şi verificată, studiul SAR arată că există o creştere de la 15 la 35 de milioane de euro, iar la cele de fraudă suspectată de la 20 la aproape 90 de milioane de euro. „La orice indicator te uiţi este importantă tendinţa. Iar tendinţa este de triplare în 2012 faţă de 2010”, a declarat Răzvan Orăşanu, director de cercetare, la conferinţa de lansare a studiului, organizată luni la Reprezentanţa Comisiei Europene.

În mod „surprinzător”, cele mai multe fraude au fost comise de companii private (60 de cazuri) şi doar 30 de către autorităţile publice, deşi percepţia este, în general, că fraudele sunt făcute de stat. Folosirea de documente şi declaraţii false, fals în înscrisuri, schimbarea destinaţiei fondurilor, falsul intelectual şi înşelăciunea sunt cele mai frecvente „tactici de fraudare”, conform sursei citate.

Fondurile cele mai expuse fraudelor sunt cele de pe PHARE, SAPARD, Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regională (FEADR), menţionează aceeaşi sursă.

Analiza arată că 2003 este anul de vârf al fraudelor pe fondurile europene, urmat de 2007.

Studiul SAR a folosit date de la DLAF şi DNA.

Prezent la lansare, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a precizat că intenţionează scoaterea din sistem „a acelor structuri care nu-şi justifică prezenţa”, un exemplu fiind organismele intermediare.

O altă măsură în vederea îmbunătăţirii sistemului de funcţionare pe zona de fonduri europene în exerciţiul bugetar 2014-2020 constă în simplificarea procedurilor. Astfel, mediul privat va beneficia de o simplificare „majoră” în ceea ce priveşte procedurile de achiziţie publică.

Totodată, Eugen Teodorovici mizează pe „standardizarea principalelor documente (…) pe toate programele sectoriale”.

La rândul său, fostul ministru al Afacerilor Europene Leonard Orban a punctat faptul că trebuie „să se facă diferenţierea între tentativa de fraudă, care devine fraudă numai în momentul condamnării celor implicaţi în respectiva situaţie, şi nereguli, ceea ce reprezintă o greşeală neintenţionată comisă de către cei care utilizează fondurile comunitare. „Sunt nenumărate adrese trimise de autorităţi de management, de organisme intermediare, de ANRMAP beneficiarilor prin care aceştia sunt sfătuiţi să acţioneze de o anumită manieră, iar acea recomandare era incorectă din punctul de vedere al reglementărilor comunitare. În momentul de faţă sunt situaţii în care s-au impus corecţii pe diferite proiecte, iar beneficiarii câştigă în justiţie pentru că au documente prin care atestă că au fost sfătuiţi de către autorităţi să procedeze într-o manieră considerată ulterior greşită”, a spus Orban.

Orban a avertizat că nu trebuie să se facă o diferenţă între modul de utilizare a fondurilor europene şi cele naţionale, aceasta fiind şi o cerinţă a Comisiei Europene. „Problemele pleacă de la modul în care utilizăm fondurile naţionale. (…) Diferenţele sunt uriaşe în ceea ce priveşte modul şi atenţia pe care o avem vizavi de cum se cheltuie banii din bugetul naţional, comparativ cu statele nordice, cu Olanda, Belgia”, unde există „foarte puţine portiţe de fraudare a fondurilor”, a precizat Leonard Orban.