Scad profiturile băncilor. Marja netă la creditele-depozitele noi în lei în iulie a ajuns la minimum din ianuarie 2018

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Datele publicate recent de BNR indică scăderea generalizată a marjelor nete de dobândă, pe fondul maturității ciclului economic post-criză și a deciziilor și semnalelor de politică monetară (din SUA, Zona Euro și România), într-un context caracterizat prin ameliorarea percepției de risc investițional și intensificarea concurenței între principalii actori din piața bancară”, spune directorul direcţiei Analiză Macroeconomică al Băncii Transilvania, Andrei Rădulescu.

Astfel, pe segmentul credite-depozite în sold în lei marja netă de dobândă s-a redus cu 10 puncte de bază lună/lună la 6.79 puncte procentuale în iulie, înregistrând cel mai scăzut nivel din februarie. „Această evoluție a fost determinată de declinul ratei de dobândă la credite cu un ritm lunar de șapte puncte bază la 9.39% (minimul din martie) și de majorarea ratei de dobândă la depozite cu trei puncte bază lună/lună la 2.60%, cel mai ridicat nivel din februarie 2015”, spune Rădulescu.

Nu în ultimul rând, la creditele-depozitele noi în lei marja netă de dobândă s-a diminuat cu 34 puncte bază lună/lună la 6.46 puncte procentuale în iulie (cel mai redus nivel din ianuarie 2018). Adrian Rădulescu subliniază că, „Această evoluție a fost determinată de declinul ratei de dobândă la credite cu un ritm lunar de 26 puncte bază la 9.32% (minimul din ianuarie) și de majorarea ratei de dobândă la depozite cu un ritm lunar de șapte puncte bază la 2.86% (cel mai ridicat nivel din octombrie), în contextul semnalelor de politică monetară din România (consolidarea ratei de dobândă de referință și continuarea operațiunilor „depo”)”.

Prin urmare, în perioada ianuarie–iulie 2019 marjele nete de dobândă au evoluat divergent pe segmentul credite-depozite în lei (creștere la cele în sold cu două puncte bază și scădere la cele noi cu 19 puncte bază). Ne așteptăm ca marjele nete de dobândă din sistemul bancar intern să fie influențate în perioada următoare de: semnalele de politică monetară din România și Zona Euro; dinamica cererii de credite; evoluția percepției de risc investițional”, precizează Andrei Rădulescu.