Dezastru în agricultură: În toată țara este secetă cumplită. Legumele și fructele ar putea fi compromise

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În toată țara este secetă cumplită. Spre exemplu, astăzi am fost contactat de producători din Constanța care stringă pentru ajutor. Tot ceea ce înseamnă cultură însămânțată în orima epocă, adică mazăre, rădăcinopase, ceapă, usturoi, cartof, are mari probleme din cauza lipsei de umiditate. De asemenea, sunt afectate culturile de furaje precum lucerna și ovăzul”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Aurel Tănase, președintele OIEPA Legume Fructe.

Mai mult, potrivit acestuia, sunt calamitate și o mare parte dintre plantațiile cu pruni și cais. „Avem deja pierderi de 70% la cais, probleme sunt și la pruni și, de fapt, la tot ce înseamnă fructe cu sâmburi. O să centralizăm datele pentru a vedea cum putem ajuta producătorii”, mai explică președintele Asociației, care atrage atenția că fermierii care folosesc sistemele de irigații locale plătesc costurile cu apa, spre deosebire de cei care folosesc sistemele naționale.

Subvențiile scad cu 63%

Conform OIEPA Legume Fructe, fermierii care cultivă legume în seră vor primi pe viitor subvenții mai mici în contul sprijinului cuplat, reducerea fiind de 63%. „Prin Fișa de măsuri întocmită pentru culturi de legume în seră pentru perioada 2014-2020 s-a notificat un sprijin cuplat de 6.200 euro/ha. În schimb, valoarea pentru anul 2019  propusă printr-un proiect de HG este de aproximativ 2.300 euro/ha,valoare ce reprezinta o scădere nejustificata cu 70%. Producătorii și-a construit bugetul pe nivelul de 7.600 euro/ha, nivel practicat atât în anul 2017 cât și în 2018, ceea ce generează o situatie fără iesire”, mai spune președintele.

Nu au făcut investiții, nu sunt suficiente sere pentru producții mari 

Probleme sunt și din cauza lipsei de investiții în ferme în anii anteriori, ceea ce nu va permite o creștere a producției în spații protejate. „Dezvoltarea spatiilor protejate, respectiv solarii s-au făcut cu efort propriu, nesemnificativ. Fermierii au fost descurajați să aplice pentru fonduri europene din cauza multiplelor avize, a cheltuielilor mari cu consultanța. Profitabilitatea din activitate nu a permis construcții sau echipamente noi”, mai explică Tănase.