Rusia, lovită de scăderea preţului petrolului. Putin ar putea să recurgă la măsuri nepopulare – Reuters

Adaugă-ne ca sursă preferată

Căderea burselor în China la începutul noului an a transmis o undă de şoc pe pieţele financiare internaţionale, antrenând o scădere şi mai pronunţată a cotaţiilor barilului de petrol Brent, care au ajuns acum la 32 de dolari, de la 45 de dolari cât erau cu o lună în urmă, în condiţiile în care la jumătatea anului 2014 aceste cotaţii erau în jur de 100 de dolari.

Industria petrolieră aduce jumătate din veniturile la bugetul Rusiei şi contribuie cu 40% la exporturi. Prin urmare, scăderea continuă a preţului petrolului, coroborată cu efectele sancţiunilor internaţionale instituite ca urmare a acţiunilor destabilizatoare ale Moscovei împotriva Ucrainei, creează o situaţie şi mai dificilă pentru preşedintele Vladimir Putin, scrie Agerpres.

În anul 2016 salariile funcţionarilor publici vor fi îngheţate pentru al treilea an consecutiv, pensiile vor creşte mai puţin decât inflaţia, iar bunurile din import şi vacanţele în străinătate vor deveni mai scumpe. Prin urmare, unii analişti fac o paralelă între actuala situaţie economică a Rusiei şi criza financiară din anul 1998, când rubla a pierdut trei sferturi din valoare.

Deocamdată guvernul rus a reuşit să împiedice o devalorizare masivă a rublei apelând la creşterea ratei dobânzii. Rubla a scăzut faţă de dolar cu numai 2% săptămâna trecută, cursul de schimb fiind de circa 75 de ruble pentru un dolar. Totuşi, prognozele indică o creştere a inflaţiei şi agravarea recesiunii. Bugetul Rusiei pe anul 2016 este construit luând în calcul un preţ al barilului de petrol de 50 de dolari, iar deficitul bugetar estimat în aceste condiţii este de 3% din PIB. Dar în cazul celui mai pesimist scenariu, bazat pe o scădere a preţului barilului de petrol sub pragul de 30 de dolari, rezervele valutare, care la începutul lunii decembrie erau de circa 130 de miliarde de dolari, s-ar epuiza în puţin mai mult de un an, fapt care în plus ar creşte deficitul bugetar la cel puţin 5% din PIB.

Preşedintele Putin ar putea lua în calcul şi împrumuturi de pe pieţele internaţionale ori privatizarea unor companii, dar viabilitatea acestor măsuri este îndoielnică, având în vedere costurile ridicate ale împrumuturilor şi interesul scăzut al investitorilor străini pentru o piaţa afectată de sancţiuni internaţionale.

Prin urmare, dacă preţul barilului de petrol pe pieţele internaţionale nu va creşte, singura opţiune a liderului de la Kremlin va fi să reducă şi mai mult cheltuielile bugetare, decizie ce ar agrava recesiunea, el riscând în plus să-şi vadă diminuată cota de popularitate cu doi ani înainte de alegeri.