Scandal pe tema liberalizării pieţei gazelor în Camera Deputaţilor: un director din Ministerul Energiei a fost dat afară din şedinţă

Directorul general al Direcţiei Ţiţei şi Gaze Naturale din cadrul Ministerului Energiei, Cornel Condrea, a fost dat afară, miercuri, dintr-o şedinţă de comisie parlamentară de către Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, în timpul unor discuţii privind piaţa gazelor, scrie News.ro
Economica.net - mie, 08 mart. 2017, 14:52
Scandal pe tema liberalizării pieţei gazelor în Camera Deputaţilor: un director din Ministerul Energiei a fost dat afară din şedinţă

ondrea a fost făcut mincinos de către Iulian Iancu, care l-a acuzat pe oficialul din Ministerul Energiei că nu i-a prezentat săptămâna trecută nişte documente privind procedura de infringement din 2012, clauza 2114 , reluată în anul 2014.

Iancu i-a cerut lui Condrea o corespondenţă cu reprezentanţii Comisiei Europene, însă directorul din Ministerul Energiei a afirmat că i-a înmânat personal acele documente.

Iulian Iancu a spus că totul este o minciună şi că nu-i mai dă cuvântul, insistând că nu a primit respectivele documente.

„Vă rog să părăsiţi sala. Este de neimaginat”, i-a spus Iancu lui Condrea.

Unul dintre documente priveşte o scrisoare a CE transmisă anul trecut Executivului de la Bucureşti.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a transmis în luna iulie a anului trecut Guvernului României o scrisoare prin care a cerut eliminarea barierelor fizice şi comerciale în exportul de gaze.

Ulterior, Iancu a precizat că nu era vorba de scrisoarea lui Juncker, ci de o notificare şi răspunsul la ea.

„Cum să nu le primească, eu i le-am oferit personal la prezidiu. Dumnealui manipulează , nu eu. I-am spus că i le voi trimite oficial. O să i le mai trimitem o dată. Este manipulare, noi ne-am făcut datoria”, a spus Condrea, pentru News.ro.

La şedinţa de miercuri din Camera Deputaţilor au participat şi reprezentanţi ai marilor producători şi furnizori de gaze din ţară.

O Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului din 2016 prevede liberalizarea totală a pieţei gazelor naturale pentru populaţie începând cu 1 aprilie 2017.

Cei doi mari producători de gaze din România, OMV Petrom şi Romgaz, susţin liberalizarea pieţei.

„Este normal ca orice producător să îşi poată vinde produsele la preţul pieţei, dar consumatorul casnic vulnerabil să beneficieze d e protecţie ca şi consumator vulnerabil”, a declarat în cadrul audierilor Alexandru Maximescu, director în cadrul OMV Petrom.

Furnizorii spun însă că, odată cu liberalizarea pieţei, preţul va creşte exponenţial.

De cealaltă parte, reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) susţin că, după simulările efectuate, creşterea preţului va fi cuprinsă între 1% şi 7%.

„Dezbaterile din Parlament arată însă o opoziţie dură din partea unor furnizori din piaţa casnică, motivând o escaladare majoră a preţului final. ANRE va proceda la elaborarea cadrului de reglementare secundar în maximă viteză şi în conformitate cu legea de aprobare a ordonanţei în discuţie”, a declarant preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ.

El a subliniat însă că propunerea ANRE de anul trecut, de a liberaliza piaţa începând cu 1 iulie 2016, ar fi fost un lucru extrem de util şi ar fi simplificat toate dezbaterile din prezent.

„Totuşi, este un moment bun şi în acest an, din punct de vedere al convergenţei preţurilor pentru o liberalizare controlată ca preţ final, până în 2021”, a mai spus Havrileţ.

De la 1 aprilie, Guvernul nu mai poate impune astfel producătorilor preţuri de vânzare pentru gazele naturale. În schimb, ANRE va continua să verifice preţurile cu care furnizorii vând gazele către populaţie.

Havrileţ estima anul trecut că după 1 aprilie 2017 va avea loc o migrare permanentă a consumatorilor din zona reglementată către furnizorii care pot oferi gaze naturale la preţuri mai bune decât cei actuali.

Legislaţia actuală prevede ca termen-limită anul 2021 pentru liberalizarea completă a preţurilor pentru populaţie.

La gazele din producţia internă, care au preţul stabilit la 60 lei/MWh, se adaugă tariful de înmagazinare, în valoare de 20 lei/MWh, ceea ce duce preţul final la circa 80 lei/MWh. Importurile se realizează la preţuri de 78 lei/MWh, foarte aproape de preţul gazelor înmagazinate.

În ceea ce priveşte piaţa reglementată, în care sunt incluşi consumatorii casnici, preţul de 60 de lei/MWh fixat de guvern este sub cel al gazelor din import, de 78 de lei/MWh.

Te-ar mai putea interesa și
Grecia majorează salariul minim la 830 de euro pe lună
Grecia majorează salariul minim la 830 de euro pe lună
 Salariul minim lunar în Grecia va fi majorat cu 50 de euro, sau 6,4%, până la 830 de euro, a anunţat vineri Guvernul conservator de la Atena, acesta fiind a patra majorare din ultimii cinci......
Pentru 1 din 2 români, principala preocupare financiară este acoperirea cheltuielilor de bază – studiu
Pentru 1 din 2 români, principala preocupare financiară este acoperirea cheltuielilor de bază – studiu
Pentru 1 din 2 români, cheltuielile de bază sunt principala preocupare când vine vorba de situaţia personală, iar printre ...
Grupul LEGO, venituri în creștere în 2023, pe o piață cu cele mai joase rezultate din ultimii 15 ani
Grupul LEGO, venituri în creștere în 2023, pe o piață cu cele mai joase rezultate din ultimii 15 ani
Grupul LEGO a anunțat rezultatele pentru anul fiscal 2023. Veniturile LEGO au crescut cu 2%, la 65,9 miliarde de coroane ...
Huawei raportează cel mai rapid ritm de creştere al veniturilor din ultimii patru ani
Huawei raportează cel mai rapid ritm de creştere al veniturilor din ultimii patru ani
Huawei Technologies a înregistrat în 2023 cel mai rapid ritm de creştere a veniturilor din ultimii patru ani, pe fondul ...