Scandalul Arena Naţională: Primăria Capitalei pierde încasări de 420.000 de euro. Cheltuielile de întreţinere – 750.000 euro

Pe Arena Naţională din Bucureşti, cel mai mare stadion din România, ar fi putut să se dispute 14 meciuri în perioada amintită, în urma cărora Primăria Capitalei, prin Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti, ar fi încasat 420.000 de euro, ţinând cont că valoarea chiriei pentru o partidă este de 30.000 de euro.

Campioana României, Steaua, este echipa cea mai afectată de închiderea Arenei Naţionale, fiind obligată să dispute toate partidele în deplasare din cauza faptului că Ministerul Apărării Naţionale nu îi permite să evolueze pe stadionul din Bulevardul Ghencea. Astfel, de la începutul lunii noiembrie a anului trecut, când Arena Naţională a fost închisă, neavând avizul pentru prevenirea incendiilor din partea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, şi până la sfârşitul lunii martie, Steaua avea programate şapte partide pe teren propriu.

Meciurile echipei Steaua care s-ar fi disputat pe Arena Naţională sunt următoarele:

Steaua – FC Botoşani, 8 noiembrie 2015, Liga I;

Steaua – Astra Giurgiu, 29 noiembrie 2015, Liga I;

Steaua – CSU Craiova, 6 decembrie 2015, Liga I;

Steaua – ACS Poli Timişoara, 21 decembrie 2015, Liga I;

Steaua – CSMS Iaşi, 27 februarie 2016, Liga I;

Steaua – Astra Giurgiu, 13 martie 2016, Liga I;

Steaua – Astra Giurgiu, 9 martie 2016, Cupa Ligii.

FC Dinamo avea programate în aceeaşi perioadă cinci partide pe care ar fi putut să le dispute pe Arena Naţională, ţinând cont că echipa antrenată de Mircea Rednic joacă meciurile cu adversare mai slab cotate pe stadionul din Şoseaua Ştefan cel Mare:

Dinamo – Steaua, 22 noiembrie 2015, Liga I;

Dinamo – Steaua, 6 martie 2016, Liga I;

Dinamo – Astra Giurgiu, 30 martie 2016, Liga I;

Dinamo – Astra Giurgiu, 15 decembrie 2015, Cupa României;

Dinamo – Steaua, 3 martie 2016, Cupa României.

În afara celor 12 partide din competiţiile interne, pe Arena Naţională urmau să se dispute şi cele două partide amicale ale naţionalei României, cu Lituania, la 23 martie 2016, şi cu Spania, la 27 martie 2016. Federaţia Română de Fotbal a decis ca meciul cu Lituania să se joace la Giurgiu, iar cel cu Spania la Cluj Napoca.

Conform contractului de servicii de întreţinere şi administrare tehnică a echipamentelor care asigură funcţionarea Arenei Naţionale, cu compania UTI, în valoare totală de 7,4 milioane de euro pentru patru ani, Primăria Capitalei plăteşte lunar aproximativ 150.000 de euro. Aşadar, în cele cinci luni de când Arena Naţională este închisă, costurile de întreţinere se ridică la 750.000 de euro.

Închiderea Arenei Naţionale a produs pagube şi Federaţiei Române de Fotbal, prin faptul că nu poate folosi stadionul pentru cele două partide amicale, preşedintele Răzvan Burleanu afirmând că acestea se ridică la 300.000 de euro.

„Baletul birocratic al salvatorului de carton Răzvan Sava (n.r. – primarul interimar al Capitalei) costă FRF peste 300.000 de euro. Cam cât înseamnă asta? Exact finanţarea pe un an a competiţiei de elită a juniorilor de sub 15 ani şi deschiderea unui centru regional de excelenţă. Cine are de suferit pentru campania de imagine a candidatului Sava? Răspundeţi dumneavoastră”, a scris preşedintele FRF pe blogul său personal.

Arena Naţională, inaugurată în septembrie 2011 şi pe care s-a disputat, în mai 2012, finala Ligii Europa, a fost închisă la începutul lunii noiembrie 2015, după tragedia din clubul Colectiv, deoarece nu are avizul ISU. Autorizaţia de securitate la incendiu nu a putut fi eliberată de ISU deoarece nu există agrement tehnic pentru materialul folosit la acoperiş.

Adjunctul inspectorului general al IGSU, Benone-Gabriel Duduc, afirma, la jumătatea lunii februarie, după o inspecţie la Arena Naţională, că stadionul s-ar putea redeschide dacă Primăria Capitalei şi organizatorii de evenimente îşi vor asuma măsurile de securitate la incendiu.

Preşedintele FRF, Răzvan Burleanu, a declarat, la 22 februarie, că federaţia îşi asumă răspunderea pentru organizarea meciului cu Spania, din 27 martie, pe Arena Naţională. La 23 februarie, Burleanu a trimis o scrisoare către Consiliul General al Municipiului Bucureşti în care a cerut o hotărâre pentru ca Primăria Capitalei să-şi asume răspunderea pentru redeschiderea Arenei Naţionale şi a ameninţat cu instanţa în cazul în care acest lucru nu se va întâmpla. Ca răspuns la aceaste solicitări, reprezentanţii primăriei au precizat că nu vor redeschide Arena Naţională fără o bază legală.