Scandalul „miliardelor pierdute” din PNRR. Ce-am câștigat și ce-am pierdut de fapt la capitolul autostrăzi

Proiecte de autostrăzi însumând 245 de kilometri sunt excluse total sau parțial de la finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Pe de altă parte, pentru proiecte însumând 182 de kilometri va crește procentul de finanțare de la 40% la 100% prin PNRR, conform unor calcule CNAIR, transmise ECONOMICA.NET.

Ce înseamnă acest lucru în bani, vedeți în tabelul de mai jos.

Având în vedere că valoarea finanțării aferente proiectelor excluse este de 6,2 miliarde de lei, iar pentru proiectele care rămân ajunge la circa 13 miliarde de lei, adică crește cu 7,8 miliarde de lei, rezultă un plus de 1,6 miliarde de lei.

Conform stadiilor financiare, pentru finalizarea proiectelor scoase de la finantare prin PNRR mai sunt necesari 7,86 de miliarde de lei, din care 3,14 miliarde vor fi alocati din Programul Transport, iar 4,72 de miliarde de lei din alte surse de finanțare (posibil de la buget), au spus pentru ECONOMICA.NET reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Amintim că Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) a anunțat marți că România nu va pierde niciun ban din PNRR pe transporturi și a publicat lista proiectelor excluse parțial sau total din PNRR.

Potrivit lor, proiectele de infrastructură rutieră care rămân finanțate 100% din PNRR sunt:

• Autostrada Moldovei (A7), tronsoanele Focșani – Pașcani;
• Autostrada Lugoj – Deva (A1), secțiunile D și E (tunelurile de la Margina – Holdea).

În privința proiectelor care au fost excluse parțial sau total din PNRR, MTI subliniază că nu va fi returnată nicio sumă deja cheltuită.

Astfel, România nu va rambursa cei 2,3 miliarde de euro investiți până în prezent în proiectele deja finalizate sau aflate în stadiu avansat de execuție, mai spuneau cei de la MTI.

Printre acestea se numără:
• Autostrada Buzău – Focșani (A7) – finalizată și deschisă circulației;
• Autostrada Ploiești – Buzău (A7) – finalizată și dată în circulație pe primul lot;
• Secțiunile Leghin – Moțca și Târgu Mureș – Miercurea Nirajului (A8);
• Secțiunile Nădășelu – Poarta Sălajului (Autostrada Transilvania);

Datele privind licitațiile despre care se acuză nereguli arată un număr mare ofertanți, inclusiv din țări precum Turcia sau China. Cel mai probabil, constructorii din afara României care au depus oferte au văzut anunțul de licitație în Tenders Electronic Daily (TED), versiunea online a Jurnalului Oificial al UE, dedicat achizițiilor publice din Europa.

De unde a pornit „scandalul” PNRR?

Segmente din Autostrada Moldovei A7 și Autostrada Unirii A8 nu mai sunt prinse în PNRR, a declarat marți ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, la finalul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență.

Potrivit acestuia, respectivele segmente au fost excluse din cauza unor probleme din cadrul procedurilor de licitații publice, precum nepublicarea unor „erate” din SEAP și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Cu privire la acest scandal, Ovidiu Marian Barbier, fost director general adjunct în cadrul CNAIR, a explicat ce s-a întâmplat de fapt, pas cu pas:

1. Se dă anunțul în SICAP (SEAP – n.r.) și în JOUE (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene)
2. Se solicită clarificări
3. Se suspendă procedura pe SICAP … Aici facem o pauză pentru a înțelege exact mecanismul: În momentul în care, din cauza multiplelor solicitări de clarificări, CNAIR anunță suspendarea procedurii, acest aspect trebuie anunțat si pe JOUE, doar că, surpriză, tehnic este imposibil acest lucru. Se poate doar bifa opțiunea unei noi date limită de depunere…ceea ce s-a și făcut.
4. Se anunță noua dată de depunere si se continuă procedura… Aici este de precizat ca orice informații referitoare la procedura ar cere un posibil ofertant din UE pe JOUE, este redirecționat printr-un link către… SICAP, unde găsește absolut toate informațiile inclusiv anunțul suspendării cât si cel al reluării licitației.

Fostul director din cadrul CNAIR solicită de altfel demiterea de urgență a lui Dragoș Pîslaru pentru „declarațiile iresponsabile”, care „afectează grav percepția publică asupra unui domeniu de interes strategic pentru România – Infrastructura rutieră”.

De altfel, într-o adresă din septembrie 2023 către CNAIR, Autoritatea pentru Digitalizarea României (responsabilă cu gestionarea SEAP – n.r.) explică de ce suspendarea unei proceduri nu apare și în JOUE.

Rămâne de văzut cum va fi soluționată această neclaritate pentru ca proiectele României să nu aibă de suferit pe viitor.