Scandalul pe concediul medical – Avocatul Poporului sesizează CCR privind neplata primei zile de concediu medical (UPDATE)

Avocatul Poporului arată în sesizare că prevederile art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în sistemul de sănătate contravin prevederilor constituţionale, ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul securităţii juridice şi al previzibilităţii normei, art. 34 privind ocrotirea sănătăţii, art. 44 privind dreptul de proprietate private şi art. 47 referitor la protecţia socială a cetăţenilor, precum şi art. 115 alin. (6).

În document se face trimitere către jurisprudenţa recentă a CCR prin care s-a reţinut că, pentru a beneficia de asigurare de sănătate, trebuie plătită o „primă” de asigurare, denumită contribuţia de asigurări sociale de sănătate, care are o destinaţie specială, iar sumele rezultate se constituie venit la Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS). Astfel, plata contribuţiei garantează persoanei în cauză, salariat şi/sau pensionar, calitatea de asigurat la sistemul public de sănătate.

„Asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii şi funcţionează ca un sistem unitar, iar protejarea asiguraţilor faţă de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident şi asigurarea protecţiei asiguraţilor în mod universal, echitabil şi nediscriminatoriu se realizează pe baza participării obligatorii la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate”, se menţionează în sesizare.

Totodată, potrivit documentului, CCR a reţinut că: „plata contribuţiei pentru asigurări sociale de sănătate asigură atât finanţarea sistemului de sănătate, cât şi accesul la servicii medicale pentru asiguraţi. Cu alte cuvinte, contribuind la FNUASS, contribuabilii beneficiază, atunci când au nevoie, de consultaţii gratuite la medicul de familie, medicamente gratuite sau compensate, investigaţii medicale şi spitalizare”.

„Având în vedere aceste repere jurisprudenţiale, observăm că întrucât plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate este obligatorie şi conferă persoanei calitatea de asigurat, iar Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate este constituit tocmai pentru a proteja asiguraţii în caz de boală, rezultă că statul, prin mecanismele sale legale şi instituţionale, are obligaţia de a asigura plata prestaţiilor aferente acestei protecţii, inclusiv a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, ca expresie a dreptului asiguratului la beneficii corespunzătoare contribuţiei achitate”, se subliniază în sesizare.

Instanţa de contencios constituţional apreciază că statul are libertatea de a stabili modul de acordare, baza de calcul, cuantumul şi durata acordării indemnizaţiilor de incapacitate temporară de boală, însă opţiunea legislativă nu trebuie să golească de conţinut dreptul constituţional protejat şi să nu aducă atingere substanţei sale esenţiale, precizează Avocatul Poporului, care adaugă că, prin neplata indemnizaţiei de incapacitate temporară de boală corespunzătoare primei zile de concediu medical, exerciţiul dreptului constituţional de asigurări sociale de sănătate este atins în însăşi substanţa sa.

Documentul face referire şi la încălcarea dreptului la ocrotirea sănătăţii, conform articolului 34 din Constituţie.

„Consacrarea prin lege a asigurărilor sociale presupune drepturi şi obligaţii atât pentru asigurat, cât şi pentru stat, esenţială fiind acoperirea unui risc în cazul producerii anumitor evenimente ce privesc sănătatea asiguraţilor. Dreptul la ocrotirea sănătăţii impune stabilirea riscurilor asigurate într-o manieră care să protejeze viaţa şi integritatea corporală”, se notează în sesizare, făcându-se trimitere la Decizia 818/2019 a CCR.

Prin urmare, spune Avocatului Poporului, obligaţia statului este una de rezultat, care interzice diminuarea standardului de protecţie socială deja dobândit.

„Destinaţia precisă a contribuţiilor de sănătate creează un drept de creanţă socială al cetăţeanului asupra fondului respectiv. Atunci când statul colectează resurse sub titlu de contribuţii de sănătate obligatorii, dar refuză plata primei zile de concediu medical, acesta operează practic o deturnare de scop a fondurilor, deoarece sumele încasate cu titlu de asigurare nu se mai regăsesc în prestaţia de protecţie oferită asiguratului. Această conduită transformă contribuţia de asigurări sociale dintr-o sumă cu destinaţie specială într-un impozit mascat, fără o contraprestaţie corelativă, încălcând astfel însăşi raţiunea existenţei FNUASS. Or, dacă natura juridică a contribuţiei la sănătate este una specială (cu destinaţie precisă), atunci orice limitare de la un drept, în condiţiile în care cota de contribuţie rămâne neschimbată, poate fi interpretată ca o încălcare a protecţiei sociale, dar şi a unui drept patrimonial corelativ contribuţiilor plătite”, se argumentează în document.

Avocatul Poporului indică şi nerespectarea dreptului de proprietate private, având în vedere natura patrimonială a indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă.

„Faptul că prima zi de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă nu este remunerată aduce atingere pe de-o parte principiului securităţii juridice, întrucât cetăţeanul care şi-a achitat contribuţiile sociale conform legii are aşteptarea legitimă ca, în momentul survenirii riscului asigurat (boala), protecţia oferită de stat să fie completă, nu fragmentată arbitrar, iar pe de altă parte, dreptului la sănătate, întrucât acest aspect se circumscrie obligaţiei pozitive a statului de ocrotire a dreptului la sănătate”, precizează sursa citată.

Totodată, în sesizare se face trimitere la încălcarea principiului securităţii juridice, art. 1 alin. (5) din Constituţie, nerespectarea cerinţei de proporţionalitate a măsurii, art. 53 din Constituţie, şi nerespectarea interdicţiei de adoptare a ordonanţelor de urgenţă care produc efecte negative asupra exerciţiului unor drepturi sau libertăţi.

Regulile de la 1 februarie 2026 pentru concediile medicale

Noile reguli privind concediile medicale, aplicabile de la 1 februarie: prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită, ceea ce obligă departamentele de resurse umane să actualizeze procedurile interne, aplicațiile de salarizare și să gestioneze relația cu angajații, în timp ce costurile indirecte și complexitatea procesării și calculării salariilor cresc, consideră specialiștii TPA România, companie specializată în audit, contabilitate, consultanță fiscală și consultanță juridică.

Ordonanța de urgență nr. 91/2025, în vigoare din 31 decembrie 2025, prevede că, pentru certificatele de concediu medical emise în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027, indemnizațiile se calculează și se plătesc prin diminuarea cu o zi, indiferent de tipul afecțiunii (boală obișnuită, accident în afara muncii, îngrijirea copilului bolnav etc.). Măsura face parte din reforma fiscal-bugetarăîncepută în 2024 și accelerată în 2025, care a inclus introducerea contribuției de asigurări de sănătate pentru anumite indemnizații și reducerea procentelor de calcul, cu scopul de a limita abuzurile în acordarea concediilor medicale și de a reduce presiunea asupra FNUASS, afectat de numărul mare de certificate emise fără justificare medicală.

Modul de distribuire a indemnizației între angajator și bugetul de stat se ajustează corespunzător, astfel că indemnizația de concediu medical va fi suportată de către angajator din a doua zi până inclusiv în a șasea zi de incapacitate de muncă, cu excepția indemnizațiilor acordate persoanelor pentru care a fost instituită măsura izolării, iar indemnizația pentru restul zilelor de concediu medical se recuperează din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, cu excepția indemnizațiilor care sunt suportate integral din bugetul de sănătate.

Ziua de concediu medical neplătită va genera pierderi în venitul net al angajaților, dar nu va afecta stagiul de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate și nici calitatea de asigurat în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Cum se calculează indemnizația de concediu medical începând cu 1 februarie 2026

Până la 31 ianuarie 2026, indemnizația pentru concediul medical se plătește încă din prima zi de incapacitate de muncă.

De la 1 februarie 2026, prima zi a concediului medical devine o zi neplătită. Începând cu a doua zi, indemnizația de concediu medical se calculează și se achită conform procentelor de plată stabilite în urmă cu șase luni, diminuate în cazul bolilor obișnuite și accidentelor în afara muncii, în funcție de durata concediului medical: 55% din baza de calcul pentru episoadele de boală obișnuită cu durata de până la 7 zile; 65% din baza de calcul pentru episoadele de boală cu durata între 8 și 14 zile; 75% din baza de calcul pentru episoadele de boală de peste 15 zile. Baza de calcul a indemnizației rămâne media veniturilor brute din ultimele șase luni, limitată la 12 salarii minime brute pe țară.

Citeşte şi